Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările formulate de USR cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei (Legea 303/2004, Legea 304/2004 și Legea 317/2004), deoarece au fost depuse după termenul legal de 20 de zile de la adoptare.
Astfel, legile Justiției au fost adoptate în Parlament pe 18, 19 și 20 decembrie 2017, iar sesizările USR au fost depuse în 22 ianuarie 2018.
Motivul întârzierii este acela că USR nu a obținut în timp util semnăturile PNL pentru a întruni numărul necesar (50 de deputaţi sau 25 de senatori) pentru un astfel de demers la CCR.
Sesizările USR au fost semnate până la urmă, în afară de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului și de 16 deputaţi PMP, de 4 independenţi şi de 3 deputaţi PNL.
Juriştii USR au invocat faptul că au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile Justiţiei, motivând că acestea “subminează independenţa magistraţilor din România”.
Chiar și așa însă, pentru două dintre sesizările USR doi deputați PNL semnaseră deja pe sesizările depuse de partid îniantea celor ale USR, astfel că nu au fost luate în considerare.
Dorneanu: Sesizarea s-a făcut după o lună şi ceva
“S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva”, a declarat Valer Dorneanu pentru Agerpres.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat; obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de 52 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat.
Dar iată ce au invocat deputații USR:
- ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi cel al respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.
- Proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.
- În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de Înalta Curte separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.
- “Transferul atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la plen către secţii a fost aspru criticat şi în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituţională de tip ‘divide et impera’ sporeşte posibilitatea ca deciziile să fie influenţate de factori externi, provenind din sfera politică”, se mai arată în sesizarea formulată de USR.