Premierul Ludovic Orban, candidat pe listele PNL București la Camera Deputaților, a mai marcat electoral joi, când a lansat cu mare fast, în consultare publică, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Iar cum până la alegerile din 6 decembrie mai sunt doar 10 zile, evenimentul a avut loc în prezența președintelui Klaus Iohannis, a primarului Capitalei, Nicușor Dan, și a mai multor miniștri și europarlamentari PNL, în frunte cu Rareș Bogdan, care a ținut să imortalizeze momentul.
O manevră electorală similară a făcut Orban înainte de alegerile locale, cu Planul de relansare economică pe 10 ani.
Atunci, premierul a anunțat că România va primi la Comisia Europeană 80 de miliarde de euro, pentru care va preda proiectele „în octombrie”.
Nu s-a întâmplat acest lucru, iar acum am aflat de la președintele Klaus Iohannis că noul Plan „va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri”.
Iohannis a repetat, la fel ca prima dată, că România are „ooportunitate istorică”:
„Aceste fonduri, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi”, a afirmat atunci şeful statului.
Elaborat de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă „este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar”.
Potrivit MFE, aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principal: I – Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică şi rezilienţă.
Iată ce prevede OUG 18/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență necesar României pentru accesarea fondurilor externe:
