Ministrul Cătălin Predoiu a declarat marţi, la prezentarea bilanțului activității Ministerului Public de către procurorul general Gabriela Scutea, că politizarea acestei instituții „nu este de acceptat”, și nu pledează pentru „subordonare operativă” a procurorilor către ministrul Justiţiei, deoarece „spaima de politizare” este încă mare.
„Nu pledez implicit pentru o subordonare operativă a procurorilor către ministrul Justiţiei, nici măcar pentru o autoritate mai pregnantă, pentru că spaima de politizare este încă mare şi poate şi justificată ţinând cont de epoci în care miniştrii se arătau preocupaţi de creşterea numărului de inculpări, mai puţin de şansele probatorii ale acestora de a deveni condamnări, ceea ce era profund incorect faţă de procurori şi cetăţeni. Într-adevăr, politizarea Ministerului Public nu este de acceptat. Şi am în vedere atât politizarea din exterior, cât şi politizarea din interior, din proprie iniţiativă, nici asta nu ar fi de dorit”, a spus Predoiu.
Justiția lui Iohannis și Predoiu. Scutea: „Pensionările masive au lăsat zeci de parchete cu un singur procuror”
„După cum nici răspândirea ideii şi chiar mentalităţii manifestate voalat, dar fără dubiu în discursul public sau privat al unor procurorii, cum că Ministerul Public în sine este o putere în stat, eventual însărcinată de la sine cu misiunea de a regla moral societatea, inclusiv mediul politic, nu este de acceptat. Lucrul pentru care pledez, în perspectiva constituţională, este o delimitare mai clară a stărilor de competenţe între cele două ministere – de Justiţie şi Public”, a adăugat el.
Horodniceanu (CSM), atac la Predoiu: „Am asistat la modificarea Codurilor penale după cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal”
Iată și celelalte declarații ale ministrului Justiției:
„Cred că principala urgență pe care o avem în zona Ministerului Public este înlăturarea dezordinii din sistemul de salarizare, pentru că are efecte directe asupra randamentului și performanței, precum și a echității distribuirii bugetului în raport de muncă și performanță. Viitoarea legislație a salarizării aplicabilă Ministerului Public și sistemului judiciar trebuie să stimuleze promovarea efectivă, meritocrația, performanța și să fie aptă să închidă „bucla” proceselor prin care se stabilesc drepturile salariale, fenomen din nou generalizat în ultimii ani. MJ va coopera cu MP și CSM în această privință, pentru a coagula o poziție corectă și unitară în dialogul cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, titularul reformei legislației salarizării, obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență.
O altă urgență la fel de gravă este deficitul de resurse umane, dar trebuie să fim realiști, nu există o soluție „peste noapte”. MJ a făcut tot ce ține de competențele sale pentru a pune la dispoziția sistemului judiciar – prin legile Justiției și nu numai, ci și prin hotărâri de guvern inițiate pentru lărgirea schemelor de personal, inclusiv de grefieri, încă din 2020 – pârghii utile și va menține subiectul pe agenda Consiliului de Management Strategic în Justiție pentru a sprijini CSM, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a alcătui un pachet de soluții eficiente în timp. Până la creșterea efectivelor, să nu ignorăm calea eforturilor individuale. Dacă din 10 procurori se pensionează subit 3, este evident că cei 7 rămași vor prelua și dosarele procesate de cei 3 pensionați. Profesia de procuror este o vocație. Giovanni Falcone și Paolo Borselino au fost aproape singuri când au început primele anchete care au condus la marele proces al Mafiei.
La nivelul cadrului strategic suntem complet echipați. Mă refer în primul rând la cadrul strategic instituit de Guvernul României – Strategia națională împotriva criminalității organizate (SNICO) 2021-2024, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021-2025, Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!” şi Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025. Pentru prima dată, aceste politici publice operează pe principiul vaselor comunicante, recunoscând strânsele corelații dintre criminalitatea de mediu, corupție și celelalte forme de criminalitate organizată. Pe lângă alinierea internă, strategiile valorifică cele mai recente tendințe regionale și internaționale din domeniu, astfel încât sunt complementare documentelor europene și internaționale relevante.
Mai fac referire și la noul pachet de legi ale Justiției, care corectează unele disfuncționalități și repune sistemul de justiție pe un făgaș european, democratic și aliniat la standardele europene, fapt confirmat, surprinzător pentru cei mai sceptici la acea dată, și de către Comisia Europeană și de către Comisia de la Veneția. Vă mulțumesc cu această ocazie pentru buna conlucrare pe care am avut-o în procesul de elaborare a actelor normative și politicilor ante-menționate. MJ a inclus în proiecte, și Parlamentul a aprobat în legi, cvasi-totalitatea propunerilor venite de la Ministerul Public, inclusiv DNA și DIICOT.
Pe această bază, consider că DNA și DIICOT pot și trebuie să continue energic combaterea corupției și a crimei organizate. Guvernul, Ministerul Justiției au sprijinit concret și vor continua să sprijine combaterea corupției și a crimei organizate. Am adoptat strategii și legi și vom continua să perfecționăm legislația, să alocăm resurse bugetare. Mingea este acum în terenul procurorilor, iar miza este mare, mai ales în contextul global al confruntării dintre autoritarism și democrație. Nu este nici un secret faptul că democrația mizează pe legalitate și drepturi recunoscute legal, pe stat de drept și justiție independentă, în timp ce autoritarismul folosește adesea corupția și traficul de persoane ca arme subversive împotriva democrațiilor. După cum am susținut și în plenul recentei ședințe a Consiliului JAI de la Stockholm, traficul de persoane exploatează cetățeni din UE, extrage bani de la cetățeni din UE și drenează banii obținuți în afara UE, totul fiind condus sau orchestrat deseori de rețele din afara UE.
Cred că nu exagerez dacă afirm că, în bună măsură, soarta unei întregi generații depinde de succesul procurorilor în lupta anticorupție, contra drogurilor, traficului de persoane și a crimei organizate.
Spuneam că vom continua să adaptăm permanent legislația penală la provocări și nevoi societale.
După cum știm, Guvernul a sesizat Parlamentul cu proiectul de modificare a codurilor penale exclusiv cu scopul de a recepta în lege deciziile CCR, proiecte finalizate de MJ încă din 2020, inițial obiectiv în cadrul MCV, acum obiectiv în cadrul Mecanismului „Stat de Drept” și PNRR.
Însă, după cum am anunțat deja, MJ va iniția și un grup de lucru pentru analiza de ansamblu și adaptarea politicii penale a statului în raport de provocările adresate de fenomenul criminologic, în primul rând de siguranța cetățeanului, corupție, trafic de persoane, droguri, evaziune fiscală, discurs bazat pe ură, fapte care afectează drepturi fundamentale ale cetățenilor. În Parlament sunt peste 70 de propuneri legislative punctuale de modificare a codurilor penale, semn al interesului Parlamentului, deci al cetățenilor, pentru ajustarea politicilor penale, dar acestea sunt necorelate și aflate în afara unei gândiri unitare și armonioase a legislației penale. În acest context, trebuie să evaluăm și configurăm legislativ coerent și armonios și solicitările DNA și DIICOT privind ajustarea competențelor.
Închid acest punct cu o dublă paranteză legată de receptarea deciziilor CCR. În primul rând, în privința probelor obținute în cadrul executării mandatelor de siguranță națională, MJ nu a propus în proiect altceva decât au impus deciziile CCR, respectiv o procedură de contestare în Justiție a acestora, orice altă speculație legată de relația cu serviciile de informații a Ministerului Public fiind exclusă. În al doilea rând, așa cum am declarat și în legătură cu imperativul echidistanței și independenței politice a Ministerului Public, susțin și principiul independenței parchetelor față de serviciile de informații, după cum am susținut și susțin și principiul cooperării loiale între instituții în cadrul competențelor legale ale fiecăreia. Un astfel de exemplu eficient al cooperării loiale cu efecte benefice directe pentru combaterea infracționalității este construirea SNICCO. În 2020, la inițiativa MJ, un panel format din reprezentanții MJ, MP, MAI și serviciile de informații au elaborat proiectul SNICCO, ulterior adoptat de Guvernul României în 2021.
O altă prioritate prezentă, dar și viitoare, remarcată inclusiv la nivelul JAI, este combaterea criminalității de mediu, iar, din câte am observat, Ministerul Public a înțeles foarte bine acest aspect.
Din punctul de vedere al cooperării inter-instituționale, suntem într-un punct în care, la inițiativa Ministerului Justiției şi printr-un răspuns asumat atât din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cât şi din partea Ministerului Public, în special a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, s-a atins un nivel de cooperare inter-instituțională care în trecut nu a existat.
Am avut şi avem parteneri în aceste demersuri, unul dintre aceștia fiind Statele Unite ale Americii, care a inițiat o serie de acțiuni de formare profesională cu tematica infracțiunilor împotriva mediului și de corupție, dedicate în special procurorilor. În același context, este extrem de binevenită inițiativă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție pentru realizarea Ghidului pentru combaterea infracțiunilor la regimul deșeurilor, lansat cu două săptămâni în urmă, și coagularea dialogului interinstituțional dedicat tematicii protecției mediului. Aceste demersuri de organizare au fost și concretizate în acțiunea din teren, conform raportului de activitate, combaterea efectivă a criminalității de mediu.
O altă „nucă tare” pe care trebuie să o abordăm împreună în 2023 este subiectul poliției judiciare. MJ va rămâne un partener corect și onest de dialog și de lucru împreună cu Ministerul Public, Secția pentru Procurori a CSM și Ministerul Afacerilor Interne în această problemă. Vom găsi împreună soluția.
În sfârșit, să nu uităm de prioritatea rezolvării stocului de dosare moștenit de la „defuncta” SIIJ, preluat la vremea respectivă de la DNA. Anul 2022 a fost consacrat preluării dosarelor și organizării lucrului efectiv, nu mai puțin, a marcat și procesarea unui număr rezonabil de dosare, raportat la numărul de procurori. În anul 2023, problema se va pune diferit. Eficiența sistemului este monitorizată în cadrul Mecanismului „Rule of Law”. Și aș simți nevoia să citez din discursul recent al vicepreședintelui CSM ținut la bilanțurile DNA și DIICOT, dar și din discursul doamnei Procuror General de astăzi, citez: „Oare nu mai există corupție în sistemul judiciar?”.”
