Judecătorii CCR discută în şedinţa de marţi două sesizări formulate de Valeriu Zgonea înainte de revocarea sa din funcția de președinte al Camerei Deputaților.
Este vorba despre hotărârea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi cea de vacantare a funcţiei de preşedinte al acestui for, pe care Zgonea le consideră neconstituționale..
O primă încercare de revocare a lui Zgonea a eșuat, după ce deputații PNL au lipsit de la ședință și nu s-a întrunit cvorumul.
Ulterior, pentru a fi siguri de reușită, cei din PSD au modificat Regulamentul Camerei Deputaților. Au fost 204 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi 88 de abţineri.
Astfel, articolul 21, alin. 4 prevede acum următoarele: ”Calitatea de Preşedinte al Camerei Deputaţilor (…) încetează înainte de expirarea mandatului ca urmare a revocării în condiţiile prezentului regulament sau, încetează de drept, în următoarele condiţii: lit. d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32, alin. (3) din legea nr. 96/2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaţilor despre încetarea calităţii de membru al Biroului Permanent”.
Anterior, articolul în vigoare anterior prevedea doar: ”Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat”.
O altă modificare a regulamentului Camerei pentru facilitarea demiterii lui Valeriu Zgonea a fost adusă articolului 26 şi prevede cine poate face propunerea de revocare din funcţie. Astfel, potrivit amendamentului depus şi adoptat, noul articol are următoarea formulare: ”Propunerea de revocare (n. r. a preşedintelui Camerei Deputaţilor) se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv (n.r. care l-a propus). Articolul în vigoare prevede că ”propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparţine membrul biroului a cărui revocare se solicită”.