„Autonomia locală este prima şi cea mai importantă verigă a democraţiei, veriga de bază, întrucât priveşte relaţia nemijlocită – şi cu cea mai mare frecvenţă – a cetăţeanului cu statul (…)” – Antonie Iorgovan, raportorului Comisiei de redactare a Constituției României.
Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Valer Dorneanu, vor lua cuvântul în plenul Parlamentului, luni, în şedinţa solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei României.
Pe 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional pentru aprobarea actualei Constituţii a României, după dictatura comunistă înlăturată prin Revoluţia din decembrie 1989.
Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate.
La referendum au participat 10.948.468 de români, dintre care 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, iar 2,3% au fost voturi nule
Constituţia a fost adoptată de Adunarea Constituantă și a fost publicată în Monitorul Oficial, în 21 noiembrie 1991. Aceasta a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice.
După patru ani de la adoptarea Legii fundamentale, plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei de proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie.
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003, fiind aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003. A intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003 – data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.
