Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis vineri, la o zi după interviurile cu cei 4 candidați la funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), să reia întreaga procedură, cu argumentul că “niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele.
Iată precizările transmise de tudorel Toader într-un comunicat de presă:
“În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale.
În urma desfășurării procedurii de selecție, vă aducem la cunoștință faptul că nu se va face o propunere de numire în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție dintre candidații participanți, procedura urmând a fi reluată”.
Cei 4 candidați sunt, în ordinea înscrierilor: Florentina Mirică – procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, Cristian Lazăr – procuror şef adjunct la Secţia urmărire penală din cadrul Parchetului General, Marius Iacob – procuror şef adjunct al DNA şi Elena Grecu – procuror şef serviciu în structura centrală a DNA sunt cei care au susţinut joi proba interviului.
În cadrul interviurilor, fiecărui candidat i s-a alocat aproximativ o oră şi jumătate – 30 de minute pentru susţinerea proiectului de management şi o oră pentru a răspunde la întrebări.
Amintim că, potrivit Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, ministrul Justiției este cel care face propunerea de numire, iar președintele României decide dacă o acceptă, cu posibilitatea de a refuza de câte ori consideră că nu este bună.
Avizului CSM este unul consultativ și se dă înainte de înaintarea, de către ministru, a propunerii către șeful statului.
Majoritatea parlamentară PSD+ALDE, cu sprijinul UDMR, a modificat însă Legea 303 astfel încât președintele nu mai poate refuza decât o singură dată propunerea ministrului Justiției.
În prezent, proiectul de modificare a Legii 303 a fost contestat de președinte la CCR, iar Curtea a decis să discute în septembrie sesizarea.