Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

POLITICĂ: Guvernul prelungește cu încă 30 de zile starea de alertă / Premierul Cîțu le dă liber românilor până la 5 dimineața de Paști / SĂNĂTATE: Familiile celor decedați de COVID-19 vor putea să-și ia rămas bun de la ei în spital / Vlad Voiculescu: Nu scrie în niciun regulament că oamenii nu trebuie îmbrăcați înainte de înmormântare /

Breaking News:
Scandalos! Trei penali de lux au fost salvați de actualul judecător CCR Gheorghe Stan, pe vremea când conducea SIIJ

CCR: Secția specială nu poate retrage căile de atac. Dar Ghiță, Chiuariu și Hrebenciuc au fost salvați

Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu majoritate de voturi, că Secția Specială de anchetare a infracțiunilor din justiție (SIIJ) nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței, așa cum a procedat în cazul lui Sebastian Ghiță (fost deputat PSD), Tudor Chiuariu (fost ministru al Justiției în timpul Guvernului Tăriceanu PNL) și Viorel Hrebenciuc (deputat PSD și vicepreședinte al Camerei Deputaților), dar aceștia au fost salvați de dosare, hotărârera CCR se aplică pe viitor.

Scandalos este însă faptul că cei trei penali de lux au fost salvați de actualul judecător CCR Gheorghe Stan, pe vremea când conducea Secția specială. Între timp, acesta a fost propus de Liviu Dragnea, fost lider PSD aflat acum în pușcărie, și votat de Parlament pentru funcția de judecător al CCR.

Secția specială a retras și apelul DNA împotriva achitării Ghiță și a șefilor de Parchet și Poliție Prahova
ÎCCJ a admis retragerea apelului DNA în cazul lui Chiuariu, decisă de Stan de la Secția specială
Stan minte că șeful DNA a fost de acord cu retragerea apelurilor în dosarele lui Chiuariu și Ghiță

Decizia CCRvine ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate, ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, formulate împotriva articolelor din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care privesc înființarea și funcționarea SIIJ.

Astfel, au fost atacate dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d):

  • (6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
  • ,,(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: […] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004:

  • Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).
  • În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004:

  • prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință. Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice.
287 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv