Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ANM: Ger în toată ţara / Temperaturile coboară până la -20 de grade Celsius / JUSTIȚIE: DNA a pus sechestru pe averea lui Tăriceanu în dosarul șpăgii de 800.000 de dolari / ANRE: Consumatorii casnici pot încheia până la 30 iunie contracte pe piaţa concurenţială – proiect de ordin /

Breaking News:
 
Premierul dă din colț în colț, cu vistieria goală, după ce a aprobat în plină pandemie, ca ministru al Finanțelor, sporuri de 30% angajaţilor din Prefecturi, în timp ce angajații din sectorul privat au fost siliți să stea acasă...

Cîțu face pe niznaiul: „Ne uităm la toate sporurile din sectorul public, să vedem dacă ele se justifică”

După 12 luni de șefie la Ministerul Finanțelor și o lună n funcția de prim-ministru, Florin Cîțu s-a trezit că nu mai are bani să plătească bugetarii cu salariile uriașe pe care le-a acordat fără restricții în plină pandemie, la care se adaugă sporurile ce dublează aceste lefuri, în unele cazuri.

Pe tot parcursul anului trecut, în timp ce a închis aproape toate domeniile din sectorul privat, Guvernul Orban s-a împrumutat la bănci ca să achite salariile din sectorul public și pensiile.

Datoria externă a urcat la 119,970 de miliarde de euro (cu 10,187 miliarde de euro mai mult față de 2019).

BNR: Datoria externă a României a crescut la 120 de miliarde de euro, în primele 11 luni din 2020

În același timp, deficitul bugetar a ajuns la cote astronomice: 9,763 miliarde euro.

BNR: Deficitul bugetar a urcat la 9,763 miliarde de euro, în ianuarie – noiembrie 2020

Acum, Guvernul Cîțu va întâmpina dificultăți în a se împrumuta la dobânzi avantajoase, iar premierul nu mai are pe cine să dea vina, pentru simplul motiv că el este singurul vinovat. 

Întrebat despre sporurile de 30% pe care chiar el le-a acordat angajaţilor din Prefecturi, începând de anul trecut, în plină pandemie de COVID-19,  Florin Cîțu a făcut pe niznaiul, joi dimineață, la Radio Guerrilla:

„Ne uităm la toate sporurile în sectorul public pentru bugetul din 2021, să vedem care dintre ele se justifică sau nu şi ne uităm la tot sistemul de salarizare. În acelaşi timp, pentru 2021, vom veni cu o lege a salarizării care să elimine din inechităţi. Aşa cum a fost făcută, Legea salarizării în 2017 promitea acest lucru. După aceea, au apărut tot felul de excepţii şi, de fapt, tineţi minte, primul lucru care s-a spus a fost că preşedintele României are cel mai mare salariu şi (…) nu mai este aşa. Au apărut tot felul de excepţii şi trebuie corectate”.

Cîțu a promis că Parlamentul va amenda, anul acesta, atât Legea salarizării, şi Legea pensiilor, pentru „a ţine cont de câteva principii: Legea pensiilor de principiul contributivităţii, Legea salarizării de câteva principii clare pentru a elimina aceste inechităţi din sistemul public”.

Până atunci însă, Guvernul trebuie să facă bugetul de stat, care nu este nici pe departe finalizat, urmând să fie prezentat Parlamentului abia pe 4 februarie, potrivit tot lui Cîțu.

„În 2020, nu ne-am atins de veniturile din sectorul public și nici acum nu venim cu nicio tăiere”

Amintim că, imediat după ce a preluat funcția de prim-ministru, Florin Cîțu i-a asigurat încă o dată pe cei peste 1,2 milioane de bugetari că nu le va tăia salariile și sporurile: 

„În 2020, nu ne-am atins de veniturile nimănui din sectorul public (…) și nici acum nu venim cu nicio tăiere, nu se întâmplă nimic cu veniturile din sectorul bugetar, rămân la nivelul din decembrie 2020, după ce a fost o creștere anul trecut de 25% și alte sporuri”. 

De altfel, chiar președintele Klaus Iohannis s-a arătat extrem de protector cu bugetarii, atunci când a fost întrebat, în aprilie 2020, când decretase stare de urgență iar angajații din sectorul privat au fost obligați să stea acasă, de ce bugetarii primesc salariile întregi și sporurile, în loc să ia și ei șomaj tehnic.

„Vedeți, solidaritatea nu poate fi o măsură de coerciție, solidaritatea trebuie să vină de la fiecare, fiecare însemnând fiecare om, sau fiecare firmă, sau fiecare ONG și atunci este clar că solidaritatea nu poate fi forțată și nu poate fi impusă”, a spus, nonșalant, Iohannis.

7.500 de euro pentru 15 zile de stat acasă! Lux pe bani publici, în vremea Pandemiei COVID-19!
Episodul 6. EXCLUSIVITATE – DOCUMENTE! Salariile NESIMȚITE de la TAROM plătite din bani publici în vremea Pandemiei COVID-19!

O încercare timidă din partea Guvernului PNL de alocare a șomajului tehnic și pentru bugetari – evident, în condiții mult mai avantajoase decât pentru mediul privat – s-a dovedit o mare minciună.

Gargara cu șomajul tehnic pentru bugetari s-a încheiat. Orban: ”Nu mai este de actualitate”
Premierul Orban anunțase la B1TV, la începutul lunii aprilie, că va emite o ordonanță de urgență privind șomajul tehnic pentru „o parte dintre bugetari” – dar nu la valoarea de maxim 75% din salariul mediu pe economie, așa cum luau angajații din mediul privat, ci la 75% din salariul de încadrare.
 
În plus, bugetarii ar fi urmat să lucreze, pe rând, câte o jumătate de lună, aflându-se în restul perioadei într-o formă echivalentă şomajului tehnic. 
A doua zi, joi, ministrul Violeta Alexandru, îl asigurase public pe Orban, în debutul ședinței de Guvern, că a finalizat proiectul de OUG, precizând că îl va discuta cu ceilalți miniștri, iar luni, 13 aprilie, îi va preda premierului varianta finală.

Violeta Alexandru precizase că ar fi vorba doar despre 10 zile pe lună – câte 5 din cele două săptămâni. – de șomaj tehnic. În rest, salariile și sporurile angajaților de la stat vor fi neatinse de epidemie.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat însă că „nu poate fi vorba de așa ceva”, iar rezultatul s-a văzut în rectificarea bugetului, adoptată de Guvern săptămâna trecută.

VIDEO. Rectificarea bugetară: Cîțu nu se atinge de salariile bugetarilor și le dă în plus baronilor locali 1 miliard de lei
259 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv