Guvernul Orban a așteptat un an până să facă public proiectul promis românilor; între timp, SIIJ i-a salvat pe Chiuariu și Sebi Ghiță de apelurile formulate de DNA
Predoiu a lansat tema de campanie a PNL pentru parlamentare: Desfiinţarea Secției speciale
La aproape un an de la preluarea puterii de către Guvernul Orban, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat miercuri seară tema de campanie a PNL pentru alegerile parlamentare: desfiinţarea Secției speciale de anchetare a infracțiunilor din justiție (SIIJ).
În acest sens, Predoiu a publicat proiectul de lege privind organizarea judiciară, promis încă din februarie, când președintele Klaus Iohannis și Guvernul Orban pregăteau, împreună cu USR șu PMP, declanșarea alegerilor anticipate. (Vezi document la finalul articolului)
Iar pentru că judecătorii CCR au decis, în urmă cu o zi, că Parlamentul și nu Guvernul stabilește data alegerilor, iar PSD, ALDE și UDMR doresc scxrutinul în primăvară, proiectul lui Predoiu va sta în dezbatere publică până la data de 31 martie 2021.
Tot până atunci vor fi dezbătute public proiectul de Lege privind CSM și proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România (Vezi documentele la finalul articolului)
Desființarea Secției speciale a fost solicitată de circa 2 ani de organismele europene – Comisia Europeană, GRECO, Comisia de la Veneția.
Astfel, pe 20 iunie 2019, exact în ziua în care CSM se pregătea să o numească pe Adina Florea șefă la secția „SS”:
GRECO a cerut desființarea urgentă a Secției speciale: „O anomalie a sistemului judiciar”
Însă Predoiu nu s-a grăbit. Acum e momentul ca PNL să-și amintească de promisiunile făcute românilor înaintea dărâmării Guvernului Dăncilă PSD (10 octombrie 2019) prin moțiune de cenzură.
Guvernul Orban a așteptat un an până să facă public proiectul de lege; între timp, SIIJ i-a salvat pe Chiuariu și Sebi Ghiță de apelurile formulate de DNA:
Secția specială a retras și apelul DNA împotriva achitării Ghiță și a șefilor de Parchet și Poliție Prahova
ÎCCJ a admis retragerea apelului DNA în cazul lui Chiuariu, decisă de Stan de la Secția special
În expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri pe site-ul MJ, se arată că:
„În acord cu opiniile exprimate de organismele internaţionale (…), proiectul de lege propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. În acest context, se propune instituirea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la situaţia personalului şi a dosarelor aflate pe rolul Secţiei (…). Astfel, cauzele aflate pe rolul Secţiei la data intrării în vigoare a legii, precum şi dosarele soluţionate, aflate în arhiva Secţiei la această dată, se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente potrivit legii”.
Totodată, actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a noii legi, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, vor rămâne valabile.
De asemenea, soluţiile dispuse de procurorii SIIJ, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Actele şi măsurile ce vor fi efectuate, după desfiinţarea secţiei, de către procurorii parchetelor competente care vor prelua aceste cauze, vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală.
„Începând cu data desfiinţării Secţiei, reprezentarea Ministerului Public în cauzele preluate de la Secţie va fi asigurată de procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune altfel. De asemenea, pentru respectarea principiului subordonării ierarhice, căile de atac exercitate de Secţie vor putea fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se menţionează în expunerea de motive.
Procurorii din cadrul secţiei vor reveni la parchetele de unde provin şi îşi vor redobândi gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul SIIJ.
Proiectul prevede expres că “de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.
O prevedere similară se referă la faptele aflate în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Proiectul consacră şi principiul potrivit căruia Ministerul Justiţiei contribuie, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. Se renunţă, astfel, la concepţia anterioară potrivit căreia Ministerul Justiţiei era unica autoritate responsabilă sub acest aspect.
“Cu caracter de noutate, proiectul prevede faptul că, în mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al instanţei va putea dispune temporar participarea în complet a unor judecători de la alte secţii decât cea penală. Prevederea are drept scop asigurarea eficienţei activităţii instanţei, precum şi respectarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, care reprezintă un imperativ al tuturor jurisdicţiilor întemeiate pe principiile statului de drept”, se arată în documentul citat.
Proiectul mai conţine o serie de prevederi referitoare la auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată, asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanţelor şi parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, soluţionarea apelurilor în complet de doi judecători, numirea şi revocarea procurorilor DNA şi DIICOT sau stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor.
