Senatul majoritar PSD a respins miercuri, cu 129 de voturi din totalul de 138, proiectul de legea privind autonomia Ținutului Secuiesc, ce fusese adoptat tacit de Camera Deputaților, în 23 aprilie.
Singurii care au votat „pentru” sunt cei 9 senatori UDMR.
S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR).
Senatul este Cameră decizională în acest caz, proiectul fiind respins definitiv.
Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a acuzat că „Guvernul a trimis un punct de vedere abia după 4 luni” de la solicitarea Camerei Deputaților, for condus de acesta.
El a publicat pe Facebook calendarulȘ
De asemenea, Ciolacu nu a ratat ocazia să îl acuze pe președintele Klaus Iohannis, pentru declarația făcută cu 2 ore înainte de începerea ședinței Senatului: „Astăzi am avut senzația că Vadim Tudor trăiește și este președintele României. (…) Nu a vândut nimeni Ardealul și n-o să-l vândăp niciodată. (…) Solicit Serviciilor de informații să spună dacă au avut informații” despre aceste acuzații lansate de Iohannis.
Înainte de ședința de plen a Senatului, Ciolacu a arătat că parlamentarii PSD au votat împotrivă și în comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
“Acest proiect are NUMAI rapoarte de respingere și avize NEGATIVE. Acest proiect a fost introdus pe ordinea de zi cu raport de RESPINGERE. (…) Mai mult, Biroul Permanent al Camerei a atenționat Comisia de Administrație printr-o adresă că se împlinește termenul de adoptare tacită și că trebuie să facă ceva”, a declarat președintele PSD.
Ciolacu a acuzat parlamentarii PNL din cauza lor a trecut proiectul de lege. “PNL că mimează acum naționalismul, chiar ei sunt vinovați pentru neîntrunirea la timp a plenului care să respingă această lege. Pentru că au venit infectați în Parlament și nu am putut ține ședințe fix în perioada în care s-a împlinit termenul de adoptare tacită pentru această lege”, a reclamat Ciolacu.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege depus de UDMR în 23 decembrie 2019 prevede că Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de către cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.
Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliu de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu un mandat de patru ani, dar și autorități locale – un Consiliu Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliu Orășenesc, Consiliu Municipal și primar, mai arată proiectul.
Totodată, statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.
„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, susțin în expunerea de motive a proiectului de lege inițatorii UDMR.