Echipa naţională de rugby a României a avut o evoluţie bună la Cupa Mondială din Anglia, deşi mulţi cântau prohodul rugbiului românesc.
Unul dintre motivele pentru care “Stejarii” au depăşit nivelul aşteptărilor au fost jucătorii naturalizaţi, Otar Turaşvili, Johannes Van Heerden, Michael Wiringi sau Paula Kinikinilau demonstrând pe teren că pot pune la fel de mult suflet precum rugbiştii autohtoni.
Impulsionaţi de succesul rugbiştilor, cei de la fotbal vor să preia modelul şi să naturalizeze mai mulţi jucători până la turneul final al Campionatului European de anul viitor, din Franţa.
Selecţionerul Anghel Iordănescu are pe listă zeci de posibili jucători care să fie naturalizaţi, însă va decide de cine are nevoie în funcţie de evoluţiile ulterioare ale fotbaliştilor 100% români.
Dacă despre eventuala naturalizare a lui Kehinde Fatai sau William de Amorim s-a mai vorbit, alte nume care apar pe lista lui “Tata Puiu” sunt cu adevărat surprinzătoare. Spaniolul Pablo de Lucas, trecut pe la Petrolul Ploieşti, brazilianul Fernando Boldrin, de la Astra Giurgiu, sau spaniolul Javier Velayos, de la ASA Târgu Mureş, ar putea juca pentru România la Euro 2016.
Deşi sunt mari probleme financiare la Astra, Boldrin este dispus să rămână în Liga I pentru a obţine cetăţenia. Spaniolul Velayos ar putea fi folosit ca fundaş dreapta, ştiut fiind faptul că în acest moment naţionala României are mari probleme pe postul respectiv.
Reprezentanţii Federaţiei Române de Fotbal îşi doresc să folosească jucători naturalizaţi şi pentru a ajunge în ton cu moda. Foarte puţine ţări se mai bazează în mod exclusiv pe jucători născuţi între graniţele proprii.
Dintre echipele deja calificate la Euro, Spania îl are pe “brazilianul” Diego Costa, Anglia vrea să-l promoveze pe Saido Berahino, jucător născut în Burundi, iar Germania plusează cu o colecţie de “stranieri” precum “polonezul” Lukas Podolski, “turcii” Mesut Ozil, Emre Can sau Ilkay Gundogan, “marocanul” Karim Bellarabi sau “tunisianul” Sami Khedira.
