O veste uluitoare a îndoliat, joi seara, întreaga lume a fotbalului.
Lucian Bălan, fostul mijlocaş al Stelei, cvadruplu campion naţional şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni şi al Supercupei Europei, şi-a pus capăt zilelor. Stabilit în Baia Mare, unde până nu de mult a împărţit o garsonieră cu mama sa, Bălan nu a mai putut suporta loviturile pe care i le-a aplicat viaţa şi a decis să-şi încheie conturile cu această lume.
Cunoscut drept băiatul timid şi muncitor, mereu cu zâmbetul pe buze, în ciuda dificultăţilor, Bălan nu a avut niciodată curajul să ceară ajutor, iar foarte probabil acest lucru i-a fost fatal.
Bălan a prins 73 de minute în finala de Cupa Campionilor cu FC Barcelona, câte 90 de minute în Supercupa Europei, cu Dinamo Kiev, şi în finala Cupei Intercontinentale, cu River Plate, şi chiar un an în străinătate, perioadă în care a jucat la Antwerp (Belgia) şi Real Murcia (Spania).
Dar din vara lui 1991, de când s-a retras din activitatea de fotbalist, Bălan a pierdut, practic, lupta cu timpul. Şi-a încercat norocul pentru scurtă durată ca antrenor la Baia Mare, dar nu a reuşit să se impună şi s-a retras din prim planul vieţii sportive, refugiindu-se în alcool şi jocuri de noroc.
A avut tentative de a se menţine pe linia de plutire ca şofer de taxi sau jurnalist în presa din Baia Mare, dar nu a reuşit să răzbată din nisipurile mişcătoare în care intrase. Şi, uşor, uşor, situaţia lui a devenit dramatică. Părăsit de soţie, Bălan a avut o primă tentativă de a-şi pune capăt zilelor în 2004. A fost găsit şi salvat în ultima instanţă de mama sa, cu care deja se mutase într-o garsonieră.
Băgat în seamă din nou de clubul căruia i-a dedicat aproape un deceniu, Steaua Bucureşti, Bălan devine, în 2010, antrenor de copii şi juniori la gruparea din Ghencea.
Fostul mare fotbalist nu a reuşit să se agaţe nici de acest colac de salvare. A fost demis după numai două luni, reproşându-i-se că venea mai mult beat la antrenamente. A fost momentul unei noi tentative de suicid. Din nou, Bălan este salvat de mama sa.
A doua jumătate a lui 2015 i-a fost, însă, fatidică fostului sportiv ajuns la 56 de ani. Pe 2 octombrie i-a murit unicul sprijin adevărat, mama sa, iar această veste i-a pus capac. Bălan a suferit un accident vascular cerebral şi din acel moment totul s-a rupt în el. Pur şi simplu, fostul fotbalist nu mai vroia să trăiască.
Iar în după-amiaza zilei de 12 noiembrie, Bălan şi-a încheiat conturile cu viaţa. A luat un pumn de pastile, s-a aşezat pe pat, şi-a pus mâinile pe piept şi a aşteptat. A fost descoperit de fiul său în jurul orei 18.00. Bălan junior a chemat ambulanţa, dar era prea târziu. Medicii nu au mai putut decât să constate decesul mijlocaşului dreapta maratonist care i-a înfruntat, în dueluri directe, pe Julio Alberto, Serghei Baltacha sau Jorge Gordillo.
Şi ca şi victimele din Club Colectiv, este foarte posibil ca Bălan să rămână o cifră, un element de statistică. A fost singurul stelist care a jucat în finala Cupei Campionilor Europeni, cu FC Barcelona, şi a refuzat să facă schimb de tricouri cu fotbaliştii catalani. Şi-a dorit enorm să păstreze tricoul ca amintire. De asemenea, din păcate, este şi primul fotbalist din acea superbă echipă a Stelei care îşi pierde viaţa.
