Pentru a treia oară în ultimii ani, peste 10.000 de angajați ai Uzinei Dacia dar și de la alte întreprinderi și firme argeșene protestează, luni, în centrul orașului Mioveni, împotriva tergiversării lucrărilor de construire a Autostrăzii Sibiu-Pitești (120 km).
UPDATE: CNADNR informează că până în prezent nu a fost ales nici măcar traseul autostrăzii iar revizuirea Studiului de Fezabilitate este programată să fie încheiată ”până la 15 decembrie 2016”, urmând ca în 2017 să fie lansată licitația pentru constructor. Astfel, lucrările vor începe abia în 2018.
Oamenii reclamă că guvernele din ultimii ani au ignorat riscul ca angajații Dacia să-și piardă locurile de muncă în lipsa unei drum civilizat spre vest.
Amintim că anul trecut, premierul Victor Ponta i-a certat, transmițându-le că ”dacă o mai ţin în mitinguri o să se mute producţia în Maroc”. La nemulțumirea angajaților că fabrica are pierderi în lipsaautostrăzii, Ponta a reacționat în felul lui: ”Hai să fim serioşi, eu ştiu că sunt pe profit!“.
Protestatarii acuză că politicienii nu fac niciun proiect legislativ pentru sprijinirea producției auto, ba mai mult, permit importul de mașini second-hand astfel încât România va ajunge groapa de gunoi a Europei.
“Nu există drum. Ar aduce într-un an peste 4.000 de locuri de muncă. În lipsa unei autostrăzi, investitorii se opresc dincolo de munți”, a declarat un lider de sindicat.
Dacia a redus producția în 2014 cu 20.000 – 30.000 de mașini, mutând în Maroc o parte a liniei Sandero.
Autostrada politică
Protestatarii sunt fermi: “Tergiversarea continuă a demarării lucrărilor induce ideea că există alte interese de a submina această importantă lucrare, finanțată de fapt cu bani europeni”.
În 5 martie 2014, după 2 ani de la abandonarea proiectului autostrăzii, aproape 11.000 de angajaţi ai Dacia au protestat pe platforma uzinei, după ce preşedintele Traian Băsescu a avertizat că „pierdem asamblarea maşinilor la Mioveni dacă nu construim acest tronson de autostradă”.
Victor Ponta a replicat: “E o prostie, dl. preşedinte este de o inconştienţă sinistră”. După două săptămâni însă, Nicolas Maure, directorul general al Dacia, i-a cerut premierului infrastructură rutieră spre frontiera de Vest.
Victor Ponta i-a promis că şantierul autostrăzii va începe în 2015. Ministrul de atunci, Dan Şova, l-a contrazis avansând însă un alt termen: 2017.
Prima variantă, Drum Expres
Însă ministrul Ioan Rus, abia instalat după plecarea intempestivă a lui Șova, a introdus tronsonul Sibiu – Pitești ca Drum Expres în varianta inițială a Master Planului General de Transport, promițând că ulterior va deveni autostradă – în anul 2020.
La presiunile patronatelor din transporturi, dar și la recomandarea insistentă a experților Comisiei Europene încă din septembrie 2014, ministrul a acceptat până la urmă, în ianuarie 2015, construirea în regim de autostradă a acestui tronson.
Frâne în lanț
Ioan Rus a anunțat atunci că lucrările la Autostrada Sibiu – Pitești vor începe abia în anul 2017.
Apoi a intervenit alt hop: câștigătorul licitației pentru revizuirea studiului de fezabilitate a fost contestat în 23 februarie și au mai trecut câteva luni pănă la soluționarea cauzei.
Inițial, CNADNR a lansat licitația pentru revizuirea proiectului la 1 aprilie 2012, în timpul Guvernului Ungureanu, dar cum penste nici o lună a fost răsturnat de USL, Guvernul Ponta a venit cu idei noi și cu 5 miniștri ai Transporturilor: Ovidiu Silaghi (mai – decembrie 2012), Relu Fenechiu (2013), Ramona Mănescu (septembrie 2013 – februarie 2014), Dan Șova (februarie – iunie 2014) și Ioan Rus.
Astfel, după 2 ani și 2 luni de abandon al proiectului de către miniștrii Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu și Ramona Mănescu, a venit „salvatorul” Dan Șova, cu o nouă licitație, lansată în 2 iunie 2014, pe ultima sută a mandatului său. Câștigătorul a fost desemnat după 8 luni, în timpul ministrului Ioan Rus.
Master Planul, întârziat 2 ani
Însă Master Planul General de Transport, pentru care Comisia Europeană a cerut din start ca tronsonul Sibiu – Pitești să fie AUTOSTRADĂ, a suferit noi corecții.
Ministrul Rus a asigurat în aprilie, la vizitarea șantierului de la Sebeș-Turda împreună cu comisarul european Corina Crețu, că a trimis „răspunsuri la toate observațiile pe care Comisia Europeană le-a avut la Master Planul General de Transport”.
Ok-ul CE a venit în iunie însă următorul ministru al Transporturilor, Iulian Matache, a pus din nou frână, astfel că nici până în prezent Master Planul nu a intrat în Parlament pentru a fi aprobat prin lege. Și, evident, nici nu pot fi atrase fonduri europene din noul buget european 2014 – 2020.
Actualul ministru, Dan Costescu, a anunțat în februarie, ca pe un titlu de glorie că în martie va trimite la comisii în Senat Master Planul.
Revizuirea Studiului de Fezabilitate întârzie
Contractul pentru revizuirea SF este împărțit în 5 secțiuni: pentru Sibiu – Boita (Lotul 1) și Curtea de Argeș – Pitești (Lotul 5), studiul trebuie realizat în maximum 5 luni, iar pentru celelalte loturi, în maximum 12 luni.
În acest ritm, este lesne de anticipat că Autostrada Sibiu – Pitești nu are nicio șansă de finalizare în anul 2020, ținând cont că nici măcar revizuirea Studiului de Fezabilitate (SF) nu este gata – noul șef al CNADNR, ordonând în februarie anul acesta un colectiv de lucru.
Dacă, totuși, procedurile de licitație pentru constructor vor fi gata până la finele lui 2016 va urma alt an pentru analiza ofertelor și desemnarea câștigătorului, astfel că abia în 2018 se întrevede speranța începerii lucrărilor.
Și este greu de crezut că cei 120 de km de autostradă care, în mare parte, străbat muntele, vor fi gata în 2 ani.
De altfel, Ministerul Fondurilor Europene prevede, într-un document, semnarea abia în trimestrul III din 2017 a contractului de finanţare.
13 ani pentru un coridor european
Astfel, întregirea Coridorului IV Paneuropean (redenumit Rin-Dunăre), prins în exercițiul bugetar european 2007-2013, va fi realizată abia după încheierea celui de-al doilea buget european, 2014-2020.
În tot acest timp, producătorul auto Dacia are un flux rutier zilnic de 350 de camioane dinspre Mioveni către graniţă şi invers, fără a beneficia de o autostradă între Pitești și Sibiu. Iar costurile pentru fiecare mașină exportată sunt mai mari cu 30 de euro din cauza infrastructurii rutiere deficitare.
