Vineri, 24 februarie, se împlinește un an de invazie a Armatei Rusiei în Ucraina, ordonată de Vladimir Putin la trei zile după declararea independenţei celor două regiuni separatiste Doneţk şi Luhansk.
Ordinul de atac a fost dat la ora 04.50, iar sute de rachete au fost lansate asupra Ucrainei. La scurt timp, au intrat sub asediu mai multe oraşe mari, inclusiv Odesa şi Kiev.
Dar speranțelor lui Putin că „operaţiunea militară specială” va fi încheiată în doar două luni s-au lovit de o rezistență puternică din partea ucrainenilor, alimentată de președintele lor, Volodimir Zelenski, cu mesaje zilnice.
Printr-o rezoluție adoptată joi, Adunarea Generală a ONU își reafirmă „angajamentul” faţă de „integritatea teritorială a Ucrainei” şi „cere” ca Rusia „să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean în cadrul graniţelor recunoscute internaţional ale ţării”.
Rezoluția prevede „necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite”.
Din totalul celor 193 de state membre ale ONU, 141 au votat „pentru”, 7 împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Mali, Nicaragua, Eritreea), în timp ce 32 de ţări s-au abţinut, inclusiv China şi India.
Chiar dacă rezoluţiile nu sunt obligatorii, ele „nu sunt doar o bucată de hârtie”, a declarat joi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, precizând că ele reflectă preocupările comunităţii internaţionale.
Însă Putin a anunțat, săptămâna aceasta, că îşi va continua metodic ofensiva în Ucraina, elacuzând țările din Occident.
Putin nu o mai dă după cireș cu „operațiunea militară specială”, la un an de la invazia în Ucraina: „Ei au început războiul și am folosit forța pentru a-i opri”
