La o săptămână de la instalarea în funcția de procuror-șef al DIICOT, Giorgiana Hosu a aruncat la coș dosarul penal deschis fostului senator PSD Darius Vâlcov, pentru obținerea de la Parchetul Curtea de Apel Constanța – condus la acea vreme de Adina Florea – și publicarea pe pagina sa de Facebook a protocolului secret dintre SRI și Parchetul General.
Argumentul este unul pueril: nu s-au putut administra probele într-un mod coerent, fiind mai multe dosare pe aceeași temă, cu soluții diferite, la mai multe parchete.
Amintim că Giorgiana Hosu, al cărei soț este judecat pentru corupție, într-un dosar instrumentat de procurorii DNA și a cărei mamă are conturi off-shore, a fost numită șefă la DIICOT printr-un decretul semnat, în 20 februarie a.c., de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), ambii ignorând avizul negativ al Secției pentru procurori a Consiliului superior al Magistraturii (CSM).
Iohannis le-a numit procuror-șef pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, în ciuda avizului negativ al CSM
Predoiu, umilit de CSM: Secția pentru procurori, aviz negativ pentru Giorgiana Hosu și Gabriela Scutea
VIDEO. Iohannis justifică în mod surprinzător numirea șefilor de parchete: Avizul CSM-ului mi s-a părut parţial destul de superficial
USR îi amintește lui Iohannis ce a promis: Într-o Românie normală, procurorii șefi NU pot fi numiți fără avizul CSM
Orban îi ia apărarea lui Iohannis: Și Kovesi a avut aviz negativ de la CSM
3 dosare de divulgare a secretului care periclitează securitatea națională, toate clasate
Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă și autorul programului de guvernare al PSD, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, în 18 iulie 2019, de procurorii DIICOT, pentru comiterea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea naţională, după ce a publicat pe Facebook protocolul secret între Parchetul General și SRI.
Potrivit procurorilor DIICOT, în 23 august 2018 Vâlcov a publicat pe pagina personală de Facebook o copie a unui document clasificat intitulat ’’Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit legii”. Postarea a inclus șase pagini din document, pe care erau înscrise numerele de înregistrare 09472/08.12.2016 (PÎCCJ) şi respectiv 03656/07.12.2016 (SRI), documentul fiind încadrat în clasa „secrete de stat”, nivel „secret”, preciza, anul trecut în vară, DIICOT.
Între timp, dosarul deschis procurorului Adina Florea a fost clasat de către colegii ei de la Sectia de investigare a infracțiunilor din justitie , pe 15 mai 2019, in baza articolului 16, litera a), din Codul de procedura penala, adica “fapta nu există”.
A fost clasat și dosarul deschis de Parchetul General – condus interimar de Bogdan Licu, acum procuror general al României, numit în februarie tot printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis – grefierei Nicoleta Ichim de la Curtea de Apel Constanța, care a recunioscut că a executat ordinul șefei sale de atunci, Adina Florea, de a fotocopia protocolul secret al SRI.
Argumentele DIICOT pentru clasarea pe furiș a dosarului
Iată argumentele DIICOT, transmise duminică seară, după ce în presă s-a aflat că dosarul lui Vâlcov a fost clasat pe furiș:
„Prin referatul din 11.09.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat DIICOT în legătură cu publicarea, la data de 23.08.2018, pe o rețea de socializare, a unei copii a documentului clasificat ’’Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit legii”, postarea fiind preluată de către mai multe publicaţii, fiind intens mediatizată.
De asemenea, la data de 22.10.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat dosarul deschis pe rolul respectivei unități de parchet, în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care avea competența de a efectua urmărirea penală, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art.303 CP, în raport cu divulgarea documentului clasificat de către persoane care au avut acces la acesta în virtutea atribuțiilor de serviciu.
Menționăm faptul că, în aceeași cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus renunțarea la urmărirea penală față de suspecta I.N., prim grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea informațiilor, prev.de art.305 al.1 CP, precum și clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.320 al.2 CP.
Cauza declinată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată pe rolul DIICOT, iar prin ordonanța din 11.01.2019 s-a dispus declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
În dosarul penal înregistrat pe rolul DIICOT, prin ordonanța din 18.06.2019, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul V.D.B., măsura fiind revocată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, prin încheierea pronunțată la data de 21.06.2019.
Prin ordonanța din data de 28.02.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus soluția de renunțare la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța națională.
În ordonanța dispusă s-a reținut faptul că, în conformitate cu reglementările internaționale (Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale), fiecare stat instituie un regim legal special, menit să asigure protecția informațiilor clasificate.
Chiar legislația europeană în materie prevede, pentru statele membre, faptul că dreptul de acces la documentele publice poate fi restrâns, dacă restrângerea se face în scopul protejării securității naționale.
În legătură cu protocolul a cărei divulgare a făcut obiectul cauzei penale s-a pronunțat inclusiv Curtea Constituțională la data de 16.01.2019, constatând legalitatea încheierii protocolului, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea 14/1992, astfel cum a fost modificat prin OUG 6/2016. Jurisprudența CEDO a statuat în mod constant faptul că în orice procedură judiciară pot exista interese de protejare a securității naționale, dar și de a păstra secretul unor metode și tehnici de investigare a infracțiunilor, deoarece dreptul la informație nu este unul absolut.
Deși s-au avut în vedere aspectele mai sus menționate, precum și faptul că publicarea unui document care are regimul secret de stat contravine normelor care reglementează protecția informațiilor clasificate precum și a intereselor realizării securității naționale, mai ales de către o persoană care a deținut poziții de demnitate publică, în cauză a fost dispusă renunțarea la urmărirea penală, constatându-se că nu există un interes în urmărirea infracțiunii săvârșite, ținând seama de împrejurările concrete ale instrumentării unitare ale acestei cauze, fapt ce a avut drept consecință imposibilitatea administrării probatoriului într-un mod coerent.
Totodată, prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, procurorii DIICOT au avut în vedere și soluția adoptată de către procurorii din cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu faptele săvârșite în dosarul penal în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de prim grefierul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fapte care au creat premisele scoaterii documentului de sub protecția de care trebuia să beneficieze în cadrul unității de parchet de la care a provenit documentul divulgat”.
