Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ANM: Alertă de vânt pentru toată țara, până luni / POLITICĂ: Parlamentul va adopta marți proiectul Legii bugetului pe 2021 / 

Breaking News:

Orban atacă la CCR legea de revenire la majorarea cu 40% a pensiilor

Guvernul Orban a atacat marți, la Curtea Constituțională a României (CCR), legea adoptată de parlamentarii PSD-ALDE Pro România-UDMR privind modificarea OUG 135/2020 de rectificare bugetară.

Prin noul act normativ, s-a revenit la  majorarea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie a.c. (potrivit Legii nr. 127/2019 privind sistemul de pensii de stat), dar și la dublarea alocațiilor copiilor (cum prevedea Legea 14/2020) și a creșterii salariilor profesorilor, de la aceeași dată.

Amintim că Legea privind dublarea alocațiilor copiilor a afost aprobată de Parlament în ianuarie, la propunerea PSD, și promulgată de președintele Klaus Iohannis cu două zile înainte ca Guvernul Orban să amâne până la 1 august, prin OUG nr. 2/2020, aplicarea ei.

La acea dată nu fusese declarată în România pandemia de coronavirus, iar Guvernul Orban și președintele Iohannis discutau despre alegeri parlamentare anticipate.

OUG 2 a fost respinsă de Parlament în luna iunie, dar premierul Ludovic Orban a atacat legea la CCR, care a decis însă că este constituțională, astfel că Guvernul a fost obligat să dubleze alocațiile.

Dar Cabinetul Orban a emis o nouă ordonanță de urgență (OUG 123/2020), prin care dublarea a fost eșalonată pe 2 ani.

DOCUMENT: Guvernul Orban a FENTAT printr-o nouă OUG dublarea alocațiilor copiilor

Parlamentul i-a respins și această ordonanță, Orban a atacat din nou la CCR, dar a pierdut.

Orban trebuie să dubleze alocațiile copiilor! CCR i-a respins și a doua contestație

Atunci, Guvernul PNL a dat OUG 135 privind rectificarea bugetară, în care a prins și modificarea Legii 114/2020 privind majoirarea alocațiilor, cu eșalonare pe 2 ani. 

Pe de altă parte, Legea pensiilor a fost aprobată, în primăvara anului trecut, de toate partidele politice, inclusiv PNL, fiind promulgată rapid de președintele Klaus Iohannis, în campania electorală pentru europarlamentare.

Însă Guvernul Orban a modificat, la finalul lunii august, prin ordonanța de rectificare bugetară (OUG 135), ambele legi orgenice, invocând lipsa banilor la buget, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Punctul de pensie, majorat cu doar 14%, în loc de 40%. Ce se întâmplă cu pensiile speciale

PSD nu s-a lăsat și i-a convins și pe parlamentarii Pro România, ALDE și UDMR să voteze respingerea, prin lege, a articolelor referitoare la majorarea eșalonată, pe 2 ani, a alocațiilor copiilor și a pensiilor, care ar fi trebuit  

Parlamentul a majorat din nou pensiile cu 40%. Cîțu: „Este un act de agresiune la stabilitatea economică”

Argumentele Guvernului Orban împotriva majorării cu 40% a pensiilor, dar și a salariilor profesorilor, de la 1 septembrie 2020:

  • Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate a legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
  • Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
  • Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”
  • Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.

Așteptăm decizia CCR, având în vedere că o lege organică (în cazul nostru Legea pensiilor și Legea de dublare a alocațiilor) „bate” o ordonanță de urgență (OUG 135/2020).

Orban: Nu vom accepta sub nicio formă majorările de pensii și alocații

Iată precizările Casei Naționale de Pensii Publice cnpp.ro referitoare la creșterea punctului de pensie de la 1 septembrie:

1. Potrivit art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, așa cum a fost modificat prin art.42 din O.U.G. nr.135/2020, valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 lei la 1.442 lei.

2. Conform prevederilor art. 41 din O.U.G. nr.135/2020, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, crește de la 704 lei la 800 lei.

3. Potrivit dispozițiilor art. 77 alin. (2)  din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie și crește de la 1.012 lei la 1.154 lei.

4. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 8/2006, republicată, indemnizaţia pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creaţie se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. Indemnizaţia reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după cazaflată în plată la data solicităriidar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.

De reţinut: indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare se menține la 1,41 pentru anul 2020, așa cum a fost prevăzut la art. 17 din Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Pensiile speciale NU se majorează

Precizăm că, în cazul pensiilor speciale, majorarea survine doar pentru partea care se calculează pentru contributivitate, i-a explicat ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în ședința din 14 august, premierului Ludovic Orban, care o întrebase: „Vreau să fiu sigur sută la sută că nu se cresc pensiile speciale prin această majorare”.

„Pensiile speciale sunt compuse dintr-o parte calculată pe baza contributivității (…), în mod automat vor crește, respectiv o parte – consistentă – care vine de la bugetul de stat și care în mod evident nu are niciun impact”, a spus Violeta Alexandru.

Premierul Orban a comentat: „Fac o precizare, că mulți au spus să creștem pensiile mici, să facem o creștere direct proporțională cu mărimea pensiilor. Acest lucru nu este posibil, pentru că principiul care stă la baza acordării pensiilor pe contributivitate este principiul contributivității. Noi nu doar majorom pensiile efectiv, noi majorăm punctul de pensie. Dacă am face o majorare diferențiată, procentual la nivelul pensiilor, practic am crea niște nedreptăți imense și am încălca grosolan principiul contributivității”.

2K Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv