În Episodul 2 dedicat Fraudei EADS am arătat cum “pe toată perioada negocierilor, artizanul legăturilor şi conexiunilor dintre EADS şi generalii MAI a fost un anume domn Cătălin Cedric Ghigea (…) La data negocierii contractului, Cătălin Ghigea era directorul Midocar Consulting şi consultant  EADS. După semnarea contractului, Ghigea a fost uns şeful EADS România, iar ulterior vicepreşedinte EADS GmbH (…) Poate aşa se explică şi modul lamentabil în care se prezentau generalii MAI în faţa acestui Cătălin Ghigea. Era interesant să-i vezi pe mai-marii Internelor, pe zbirul Zaharia, pe scandalagiul Carp sau pe lacheul Gagiu cum făceau plecăciuni şi cum se subordonau fără echivoc acestui domn Ghigea, care nu se sfia să le dicteze ce, cum şi cât să se negocieze pentru ca banul public să fie spoliat în favoarea lacomilor lupi PSD Năstase, Rus, Nica, a patronilor EDAS etc.”

Catalin Ghigea (2)
<strong>Cătălin Cedric Ghigea stă ascuns în persoana unui respectabil restaurator de mașini de epocă<strong>

“Din informaţiile noastre, acest contract fusese întocmit într-o noapte în cabinetul lui Ghigea de pe Calea Victoriei, de către Ghigea şi un jurist al MAI, Adrian Pătraşcu, trimis acolo la ordinul lui Toma Zaharia. Contractul era în mod evident făcut la repezeală, care dorea să dea o formă aparent oficială unei afaceri în care prea puţin conta, pentru actorii principali de la acel moment, ce se scria acolo”, am mai semnalat în Episodul 2.

Blaga face plângere penală

În 15 iunie 2005, la ora 16:35, MAI a anunțat că în urma unui Raport înaintat de Corpul de Control al ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Vasile-Blaga
<strong>Vasile Blaga a făcut un joc de gleznă În Episodul 7 o să demascăm jocul său murdar<strong>

Prin respectiva plângere, Blaga îi acuza de abuz în serviciu pe generalii MAI care au negociat şi acceptat Studiul de fezabilitate pentru Sistemul Integrat de Securizare a Frontierei cu firma BEARING POINT şi au semnat Contractul-cadru cu Concernul multinaţional ,,EADS”. Astfel, chestorul şef (r) Toma Zaharia, fost secretar de stat, chestorul şef Carp Gheorghe, şeful Direcţiei Generale Organizare, Planificare Misiuni şi Resurse, chestorul Bădescu Mihai, fost şef al Direcţiei Generale Reglementări Juridice şi Contencios, chestorul (r) Gagiu Anton, fost şef al Unităţii de Management a Proiectului şi comisarul şef (r) Tătuţ Mihai, fost director general adjunct al Direcţiei Generale Reglementări Juridice şi Contencios s-au pomenit că sunt actorii principali într-un dosar penal.

Daniel Morar dă NUP în dosarul EADS

Tot în Episodul 2 am mai arătat un fapt extrem de grav: “Cu doar patru zile înainte de sfârşitul anului 2006, la ora 09.44 GMT, celebrul BBC transmitea o ştire: Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis neînceperea urmăririi penale în cazul ofiţerilor implicaţi în încheierea contractului cu firma EADS privind realizarea sistemului integrat al frontierei de stat a României. Dar ce nu spunea BBC în scurta ştire guvernată de un NUP cât toată Europa? Că la acea dată DNA era condusă de Daniel Morar iar ofiţerii cercetaţi de procurori în urma unei plângeri penale formulate de ministrul de Interne Vasile Blaga se numeau Toma Zaharia, Gheorghe Carp, Anton Gagiu, Mihai Bădescu şi Mihai Tătuţ. Evident, BBC a punctat şi concluzia procurorilor DNA din subordinea lui Daniel Morar: „Cercetările preliminare în acest caz nu au arătat încălcări ale legii care să fi dus la crearea unui prejudiciu împotriva statului român”. Cutremurător, nu?! De ce a acceptat Daniel Morar să se compromită în Frauda EADS? Pentru viitorul post de judecător la Curtea Constituţională? Nu, pentru că Morar ne-a arătat cât se poate de clar că nu şi-a dorit „înmormântarea” carierei sale în Cimitirul Elefanţilor! Atunci?”.

Daniel Morar s-a mânjit cu un dosar penal și a ajuns în Cimitirul Elefanților
<strong>Daniel Morar s a mânjit cu un dosar penal și a ajuns în Cimitirul Elefanților<strong>

Documentele BEARING POINT

Ei  bine, astăzi vă supunem atenției câteva pagini din Studiul de Fezabilitate conceput de compania nemțească BEARING POINT și românul Cătălin Cedric Ghigea. Veți vedea cum până și șmecherii de la BEARING POINT au refuzat să stipuleze clar cât trebuie să coste Securizara Frontierelor de către EADS. Veți vedea cum specialiștii de la BEARING POINT au gândit un studiu pe trei ani pentru o sumă totală de maxim 540 de milioane de euro. Presați de partea română și de Ghigea, nemții au “aruncat” într-o frază și o eventuală valoare maximă a contractului de 800 de milioane de euro. Merită să vă mai spun că BEARING POINT a refuzat să întocmească și Proiectul tehnic și s-a mulțumit cu doar 430.000 de euro pentru Studiul de fezabilitate.

Pagina 146. Nemții de la BEARING POINT explică într-un tabel ce etape trebuie arse pentru ca Sistemul Integrat de Securizare a Frontierelor să fie implementat în perioada 2004 – 2009.
Pagina 146
<strong>Pagina 146 Studiu BEARING POINT<strong>
Pagina 149. Specialiștii BEARING POINT explică într-un tabel cât trebuie să cheltuiască România în perioada 2004 – 2006: 540 milioane de euro. Nimic despre ultima etapă cu termen de finalitate 2009
Pagina 149 Bering Point
<strong>Pagina 149 Studiul BEARING POINT<strong>
Pagina 150. Într-o singură frază, nemții de la BEARING POINT spun că bugetul general inițial de 540 de milioane de euro poate fi UȘOR mărit cu 50% încât să ajungă la 800 de milioane de euro. Incredibil, într-o singură frază bugetul final este mărit cu 50% de parcă nu am vorbi de 260 de milioane de euro, ci de doar 260 de bani
Pagina 150 - Studiu BEARING POINT
<strong>Pagina 150 Studiu BEARING POINT<strong>
author avatar
Mihai Palsu Jurnalist
Este jurnalist din ‘90. A fost redactorul-sef al Evenimentului Zilei de prânz (Bulina Albastră). Din sept 1994 pana in 2010 a activat la Ziua, iar dupa cativa ani la Puterea a infiitat ziarul online SecundaTV.
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version