În războiul dintre “hoții dovediți” și „gardiștii altfel” nu există victime colaterale. Urmează!

Haideți să judecăm informațiile la adevărata lor valoare: prin rechizitoriul tehnic și decizia politică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a pus la dispoziția lui Liviu Dragnea o carte, un AS, împotriva procurorul general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Iată datele care ne-au condus la această concluzie.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader
Evaluarea, ca metodă politică de coerciție

“Evaluarea activităţii procurorului general al României, dl. Augustin Lazăr, precum şi a procurorului-şef al DNA, d-na Laura Codruţa Kovesi, cu specială raportare la efectele Deciziei nr. 68/2017 a CCR”  a fost concepută personal de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Iar concluzia raportului a fost:

“NU consider oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului-şef al DNA”!

Am lecturat cu mare atenție – ca de obicei – cele 19 pagini care compun RAPORTUL lui Toader, iar cu roșu am sublinitat pasajele importante. Înainte da a le analiza pe rând, vă atenționez că întregul raport este reprodus la finalul textului.

CCR – Curtea lui Zeus pe pământ românesc
Prima parte: Dreptul lui Toader și decizia CCR

În prima parte, ministrul Justiției, Tudorel Toader, ne reamintește cum președintele Senatului, C.P. Tăriceanu, a solicitat CCR să judece dacă DNA a încălcat Constituția când și-a arogat

“atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017…”.

După ce ne-a arătat că are dreptul să evalueze, în virtutea unor articole de lege, activitatea celor doi șefi de Parchete, ministrul Toader ne-a reamintit că CCR a considerat că a constatat existența

“unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României…,

pe care ministrul Toader îl consideră de o gravitate evidentă. Toader mai consideră că șefii procurorilor, Lazăr și Kovesi,

“…au încălcat grav principiul separaţiei puterilor în stat, garantat de Art 1 alin. (4) din Constituţia României”.

Ministrul Justiției este categoric:

“…acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă (… iar) sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea de cercetare penală (…) Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor (… practic, acțiunea DNA) goleşte de conţinut garanţia constituţională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului…”.

În acestă primă parte, ministrul Toader trage concluzii PENALE – încălcări grave, abuz și blocarea activității Guvernului – în baza deciziei emise de CCR cu 8 voturi “pentru” și unul împotrivă, dar fără să țină cont de punctul de vedere emis separat de judecătorul CCR Livia Stanciu.

Reamintesc că în acel punct de vedere, judecătorul CCR a arăta că DNA a anchetat faptele penale comise de ministrul Justiției și de alți angajați – falsuri în documente și înșelăciune – și nicidecum “oportunitatea și legalitatea OUG 13/2017”.

Pentru a înțelge mai bine la ce mă refer, vă invit să citiți și analiza “Majoritatea Curții Constituționale legalizează faptele penale comise de miniștri”.

Concluzia primei părți: Ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a făcut praf și pulbere activitatea celor doi șefi de Parchete, Lazăr și Kovesi, în cazul OUG 13. Practic, ministrul Toader le-a arătat lui Lazăr și Kovesi că poate oricând solicita arestarea lor pentru comiterea de fapte penale. Dar...

Schema controlului legislativ asupra guvernelor României – click pe planșă pentru o mai bună vizualizare
A doua parte: Imposibila obligație

În cea de-a doua parte, ministrul Justiției, Tudorel Toader, vine cu o nouă abordare juridică: oare atunci când CCR constată existența

“unui conflict juridic de natură constituţională”,

el, ca ministru, are OBLIGAȚIA să ia măsuri disciplinare – cum ar fi revocarea din funcție? Oare nu s-a stins conflictul în momentul în care CCR a decis existența lui – ținând cont de faptul că deciziile CCR sunt obligatorii și se pun în aplicare imediat, fără drept de recurs?

Ministrul Toader este categoric în privința aplicării unor pedepse generate de un conflict juridic de natură constituţională:

“O sancţiune directă ar fi, de altfel, greu de conceput, câtă vreme numai anumite autorităţi pot apărea ca subiecte ale acestuia, respectiv Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii”.

C.P. Tăriceanu a deschis balul

Pentru a exemplifica de ce este imposibil de aplicat o sancțiune, ministrul Toader a dat câteva exemple. Noi vă prezentăm patru dintre ele:

  • CCR a constatat existența unui conflict constituțional între Ministerul Public și Senat, în cazul refuzului acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului în speța arestării senatorului Dan Șova.
  • CCR a constatat existența unui conflict constituțional între ÎCCJ și Senat în cazul senatorului Mircea Diaconu, caz în care Senatul refuza să pună în aplicare o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.
  • CCR a constatat existența unui conflict constituțional între Guvernul Ponta, pe de o parte, şi Preşedintele României Traian Băsescu, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a prim-ministrului de a-l exclude pe Preşedintele României din componenţa delegaţiei care participa la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012.
  • CCR a constatat existența unui conflict constituțional între Preşedintele României şi prim-ministru privind refuzul Preşedintelui de a o numi în funcţia de ministru al Justiţiei pe doamna Norica Nicolai. Curtea a constatat că Preşedintele României, neavând drept de veto, poate să ceară prim-ministrului o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcţia de ministru.

Așadar, ministrul Toader ne-a arătat o

“varietate de situaţii în care autorităţile publice de rang constituţional şi-au încălcat reciproc competenţele, iar Curtea Constituţională a soluţionat conflictele ivite, stabilind conduita de urmat pentru viitor, fără a se antrena obligaţia vreunei alte autorităţi să se sesizeze şi să aplice alte sancţiuni…”.

Concluzia ministrului Toader din partea a doua a prevestit decizia finală:

“Altfel spus, cu raportare la situaţia de faţă, ministrul justiţiei nu este obligat să propună revocarea celor doi procurori conducători ai autorităţilor care au creat conflicte juridice de natură constituţională”.

Liviu Dragnea și lupta sa cu Justiția
Al treilea pasaj: NU!

În cea de-a treia parte, ministrul Justiției Tudorel Toader s-a folosit de

Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), care a fost instituit de Comisia Europeană ca măsură tranzitorie prin care să poate ajuta România să remedieze probleme legate de nefinalizarea, la data aderării, a reformei judiciare, precum şi de corupţie”.

Ca să se facă bine înțeles și să dea greutate deciziei sale, ministrul Toader a mai spus:

“Din această perspectivă, în cadrul capitolului cuprinzând înăsurile-cheie care trebuie întreprinse potrivit ultimului Raport MCV, în secţiunea referitoare la Combaterea corupţiei, se subliniază, mai întâi, faptul că ”Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt”.

Așadar, în prima parte, ministrul Toader le-a arătat șefilor procurorilor, Lazăr și Kovesi, că pot fi acuzați de fapte penale grave; în cea de-a doua parte ne-a spus că deciziile CCR nu atrag după sine și sancțiuni; în cea de-a treia – ultima -, a decretat grav, scoțându-i din pepeni pe dușmanii de moarte ai luptei anti-corupție:

“În acest context, evaluând toţi factorii de oportunitate la care am făcut referire, (…)

NU consider oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului şef al DNA”.
Dar pentru ei, se luptă oare cineva cu atâta intensitate?

Concluzia noastră

După refuzul lui Toader de a cere revocarea din funcție a lui Lazăr și Kovesi, pesediștii și trompetele lor media l-au înfierat stalinist pe ministrul Justiției, care a mișcat în front.

Dar, atenție, Liviu Dragnea și CP Tăriceanu, deși au fost contrariați de decizia lui Toader, nu i-au cerut capul.

Decât să sară la gâtul lui Toader, Dragnea a preferat să fie luat drept laș și a spus că remanierea nu ține de el, ci de… premierul Grindeanu! E cineva pe aici atât de prost încât să-l creadă?

În schimb, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cel care l-a propus pe Tudorel Toader la Justiţie, a lăudat raportul, cu toate că a observat o „discrepanţă între concluzia evaluării şi aşteptarea evaluării“.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a considerat că faptele comise de Lazăr și Kovesi sunt de natură penală? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a considerat că, din punct de vedere tehnic, are argumente să solicite revocarea lui Lazăr și Kovesi? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles că CCR, prin deciziile sale, pune capăt conflictului juridic de natură constituțională? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles că deciziile CCR nu trebuie dublate de alte sancțiuni? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles ce așteptări are opinia publică? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles cât de important este MCV? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles că DNA este expus unor atacuri fără precedent și extrem de nocive în lupta contra corupției de către politicieni? DA!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a înțeles că TOATĂ lume cu putere de decizie din UE și NATO este cu ochii pe propunerea lui în cazul DNA? DA!

Așadar, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost de capul lui? NU!
Tudorel Toader
Atunci?

Simplu; folosindu-se de toate răspunsurile la întrebările de mai sus, ministrul Tudorel Toader a prezentat o soluție perfectă pentru Liviu Dragnea și libertatea acestuia: păstrarea lui Lazăr și Kovesi în funcție, dar legați ombilical de fapte penale.

Pentru că, oricând, ministrul Toader va putea să activeze “clauza” penală a faptelor comise de șefii procurorilor în cazul dosarului penal OUG 13/2017 – sau, de ce nu, de afacerea numirii lui Lazăr în funcția de procuror general în timp ce era urmărit penal într-un dosar dechis la DNA și închis după înscăunare! (Clicl spre articol) 

Iar schimbarea celor doi, Lazăr și Kovesi, ar fi produs un vid de putere pentru o perioadă de timp în Ministerul Public. Or, Dragnea NU are nevoie de vid de putere, ci de cărți pentru negocierea libertății sale!

Pe de altă parte, soluția ministrului Toader îi mulțumește și pe puternicii din UE și NATO care se implică în procesul de reducere a corupției din România.

Iar aceasta pentru că, așa cum am scris în 19 decembrie 2016, Liviu Dragnea nu vrea să fie premier, ci președintele României. Iată analiza:

“Președintele PSD, condamnat la pușcărie cu suspendare, ne vrăjește interesa(n)t

Dragnea nu vrea Victoria, ci Cotrocenii

Iată Evaluarea ministrului Tudorel Toader

Download (PDF, Unknown)

author avatar
Mihai Palsu Jurnalist
Este jurnalist din ‘90. A fost redactorul-sef al Evenimentului Zilei de prânz (Bulina Albastră). Din sept 1994 pana in 2010 a activat la Ziua, iar dupa cativa ani la Puterea a infiitat ziarul online SecundaTV.
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version