Mica Analiză a Managementului Securității Informațiilor prin Prisma Apariției în Contextul Actual al Unor Noi Teorii și Provocări Sistemice

de Cezar Osiceanu – 25 iunie 2020

Student al Școlii doctorale de științe economice și umaniste a Universitatii Valahia – Târgoviște, România.

Ab initio:

Analiza managementului securitatii informatiilor este un proces permanent si incontinuu supus provocarilor interne si externe de orice fel.

Deoarece INFORMATIA este astazi elementul central al activitatii umane si de la inceputuri si pana astazi ea a fost si este vitala omenirii. De aceea intreaga activitate legata de formarea, inregistrarea, transmiterea, analiza, stocarea si distrugerea informatiei in deplina siguranta si cu cat mai putine alterari fata de informatia primara are un rol primodial in cadrul tuturor modelelor de societate prin care omenirea a trecut pana la stadiul actual al dezvoltarii umane si sociale

Aplicatia directa a teoriei mecanismului de transmitere neuronala a informatiei ca mijloc de constructie, integrare si control al securitatii informatiei se spune ca ar fi fost introdusa initial de catre sistemul de securitate nationaal al Canadei, iar mai apoi a inceput a fi folosit cu succes in intreaga lume a informatiilor. In mod evident ca vizand un domeniu atat de sensibil al securitatii informatiilor nimeni nu se va bate cu pumnul in piept in a isi revendica paternitatea sau contributiile la acest fenomen real

Prezenta lucrare incearca sa prezinte in mod exhaustiv cateva aspecte ce decurg din aceasta teorie, prezentand si cateva din limitele ei teoretice si practice, alaturi de cateva eventuale observatii personale

Iosud: Scoala doctorala de stiinte economice si umaniste a Universitatii Valahia – Targoviste, Romania

INTRODUCERE

Prezenta lucrare s-a nascut in urma analizelor si cercetarilor impuse de catre Scoala Doctorala de Stiinte Economice si Umaniste a Universitatii Valahia Targoviste la disciplina denumita MANAGEMENTUL INFORMATIILOR, curs sustinut de catre Prof. Universitar Doctor Marius Petrescu si Prof. Universitar Doctor Delia-Mioara Popescu

CUPRINS

Teoriile clasice din domeniul informatiilor cuprind in general aspecte valabile incepand de la “Adam si Eva”! Pentru a avea o imagine relativa a acestor teorii vom enumera cateva dintre ele considerate mai importante si mai des folosite in procesul de management al informatiilor.

Definitia INFORMATIEI
Formarea si clasificarea SURSELOR DE INFORMATII
Transmiterea INFORMATIEI – sau “posta informatica” (in forma simpla, ca parte din alta informatie, orala, fizica, criptata, etc)
Primirea si trierea INFORMATIEI (analiza primara)
Analiza principala si verificarea INFORMATIEI
Decizia de luat in baza INFORMATIEI
CONTRAINFORMATIA si “sharing”-ul sau “mica publicitate informationala”
Protectia sursei INFORMATIEI si a sistemului detinator al ei – sau “Stergerea/ eliminarea urmelor”
Stocarea si/sau camuflarea INFORMATIEI
Reactivarea INFORMATIEI

Recent aparuta teorie inlocuieste partial sau total, spre deosebire de clasici, imaginea traditional uzitata a “copacului informatiilor” cu o arhitectura proprie sistemului neuronal

In fapt noua teorie transpune modul de constructie si functionare al neuronului (Celulă nervoasă -element de bază al sistemului nervos, specializată în conducerea impulsurilor nervoase, compusă dintr-un corp celular numit perikarion și din prelungiri protoplasmatice de două tipuri: axon sau cilindru-ax unic, de obicei lung, și dendrite, de obicei multiple și scurte)t. La naștere, omul are între 10 și 100 de miliarde de neuroni– conf. Mic Dictionar Enciclopedic Roman Editura Stiintifica si enciclopedica 1978 pg 653 ) din sistemul neuronal, format prin care INFORMATIA culeasa de catre analizatorii din linia intai ajunge la creier, intr-un model de constructie si de management al INFORMATIEI. In acest fel vom putea defini lantul informatic dupa modelul neuronal propus ca fiind dupa cum urmeaza:

Stimul = INFORMATIA (sau codul sursa) >>> Receptorul (prima faza a analizei INFORMATIEI din interiorul sistemului) >>> Selectorul ( sau decodorul primar, a doua faza a analizei INFORMATIEI din interiorul sistemului) >>> Transmitatorul ( postasul INFORMATIEI) >>> Filtrul intermediar (asigura transmiterea INFORMATIEI in forma cat mai aproape de cea initial transmisa si nu receptata!) >>> Analizorul central al INFORMATIEI (sau decodorul principal, centrul nervos specializat din CREIER) >>> “Seiful” (centrul nervos din CREIER specializat in stocarea INFORMATIEI)

“QUID EST VERITAS?” (“Ce este adevarul?” – Ioan, 18, 38)

Daca vom tine seama ca in cadrul transmisiei neuronale exista modalitati de a modifica din parametrii INFORMATIEI – de exemplu se stie ca nicotina favorizeaza relativ cresterea usoara a vitezei de transmitere neuronale ca urmare a efectului sau asupra mediatorilor chimici.

O prima concluzie a acestei paralele este faptul ca se poate observa ca fata de INFORMATIA primara si originara fiecare segment implicat in procesul de culegere, triere, expediere, analiza, management si stocare al acestei INFORMATII va interveni asupra ei alterand-o.

Alterarea INFORMATIEI se poate face in diverse:

feluri: modificarea vitezei de transmitere, introducere si scoaterea unor date (de exemplu vom uita cand ne-am fript prima oara cu ceva fierbinte dar nu vom uita ca ne-am fript!) etc.
marimi: mai repede/lent, etc.
scopuri: protectie, conservare, alterare, curatare, etc
moduri: Constient/inconstient, voluntar/involuntar, direct/indirect, etc.

Rezultatul final al acestui proces de tip neuronal de culegere, transmitere si analiza a INFORMATIEI in pofida latinescului principiu “Nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipse habet” (Nimeni nu poate sa transfere mai multe drepturi decat are sau ceva ce nu are!) este ca:

INFORMATIA pe intregul ei parcurs va diferi de cea primara si originara intr-un grad variabil relativ determinabil

In cele ce urmeaza voi incerca ca, in functie de urmatorii factori si indicatori de sistem enumerati mai jos, sa probez si sa sustin afirmatia mea ca: INFORMATIA pe intregul ei parcurs va diferi de cea primara si originara intr-un grad variabil relativ determinabil de:

Numarul “usilor de trecere” prin care INFORMATIA este transmisa pana la ultimul nivel de analiza (centrul de analiza de pe creier sau centrul alocat de sistemul de informatii pentru analiza si decizie finala).
Numarul de “sefi” care primesc aceeasi INFORMATIE si pe care trebuie sa o analizeze in comun sau separat
Lungimea drumului parcurs de INFORMATIE, relativa sau nu si la numarul “usilor de trecere” – aici survine o usoara diferentiere fata de modelul real anatomic!
Specializarea exacta sau relativa, individuala sau in comun, a fiecarui “sef” in parte in analiza si elaborarea unui raspuns sau luarea unei decizii functie de INFORMATIA sau de sectiunea din INFORMATIE primita
Variabilele din ecuatia Riscului

RISC = (A x V) / I x (P / I1)

Unde

A = AMENINTARI

V = VULNERABILITATE

I = INTERES

I₁ = IMPACT

P = PROBABILITATE

Observatii:

– AMENINTAREA si VULNERABILITATEA sunt concepte neinterconditionalizate intre ele.
– cresterea gardului de certitudine impune reducerea/ contracararea riscului.

Teoria cantitativa ce defineste INFORMATIA in termeni cantitativi

Acesti factori pot sa isi exercite influenta direct, indirect, singuri sau impreuna si nu sunt singurii factori ce pot interveni pe parcursul procesului si probeaza si sustin una din definitiile INFORMATIEI si anume ca ea este o variabila unui sistem care depinde ori este constransa de o alta variabila

Intr-o prezentare simplista precum cea de mai jos:

CREIER >>> TRANSMITATOR >>> EXECUTOR >>> RECEPTOR EXTERN / CENTRU DE STOCARE

Vom putea considera >>> ca fiind “usile de trecere” prin care INFORMATIA parcurge de exemplu drumul invers

Filozofic vorbind teoria INFORMATIEI enuntata in Managementul securitatii informatiilor – Note de curs, Autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu, Florentina Raluca Bilcan, Vasile Adrian Camarasan, Editura: Biblioteca Targoviste, 2018) si care sustine ca:

“Capacitatea de a indeplini o sarcina organizationala ori un echivalent, diferenta dintre doua stadii sau forme de incertitudine, inainte si dupa ce un mesaj a fost primit, gradul in care variabila unui sistem depinde ori este constransa de o alta, reprezinta fara doar si poate INFORMATII!”

ar putea fi completata si cu:

“numarul “usilor de trecere” prin care o INFORMATIE primara denumita si cod sursa va trebui sa treaca cu adaugiri de alte INFORMATII sau de scaderi ale unei parti ale ei!”

STOCAREA INFORMATIEI

Una din marile probleme aparute concomitent cu INFORMATIA a fost reprezentata de STOCAREA INFORMATIEI sau “In pari cauza, melior est causa possidentis!” (In situatii similare, mai buna este situatia celui care poseda!)

Indraznesc pe aceasta cale sa completez prin contrazicere celebra sintagma a INFORMATIEI care spune ca “cel mai puternic este cel care are informatia” cu “cel mai puternic este cel care stocheaza informatia!” Nu este cel mai puternic cel care are INFORMATIA pentru ca el poate sa nu o foloseasca in acel moment, se poate ingreuna cu prea multe informatii deodata, etc in vreme ce “SEIFUL” va stoca si pune la dispozitie INFORMATIA ori de cate ori este solicitat, este nevoie, etc in plus el putand poate si date comparative cu privire la aceeasi INFORMATIE! (“m-am fript cu apa fierbinte de la acelasi robinet de doua ori la rand! Prima data mai tare a doua oara mai putin.”)

In sustinerea teoriei mele ma bazez pe faptul cunoscut si probat ca in mod normal in creierul uman informatiile nu se sterg in mod automat, voit, complet si natural in vreme ce in memoria unui computer are loc o suprascriere a noii INFORMATII peste cea veche

In timp aplicarea teoriei nodale aplicata cu succes in sistemele de inteligenta artificiala a condus la recunoasterea valentelor de cod sursa mentionate in cadrul teoriei neuronale. De aceea, in umila mea opinie, printr-o suprapunere a celor doua teorii ( nodale si neuronale) – rezultatul suprapunerii fiind apoi aplicat direct asupra sistemului de management al informatiilor – se va obtine o modificare permanenta, consistenta si constanta cel putin a mecanismelor actuale de protectie a INFORMATIEI, a modului de identificare a factorilor de risc, a modului de constructie al sistemelor de stocare, etc

SEGREGAREA DIGITALA

SEGREGAREA DIGITALA este indubitabil o problema majora a sistemelor de management al securitatii informatiilor dupa principiul latin “Accessorium sequitur principale” (Accesoriul urmeaza principalul). Pe cale de consecinta, prin prisma efectelor ei directe asupra societatii informationale in principal, ea a devenit una din problemele majore ale acestui tip de societate umana influentata major de factori precum:

Aparitia si dezvoltarea agresiva a curentelor radicale
Dezvoltarea generalizata social a lui “NU!” sau cu alte cuvinte generalizarea la nivel de individ, grup, generatie, etc expresiei latine: “Qui dicit uno, negat de altero!” (Ce zice unul altul/altii neaga!) fara insa criterii si argumente legale, certe si sigure ale negarii!
Manipularea, controlata, prin mijloace subliminale a unui segment de populatii, etnii, grupuri, utilizatori, etc
Reactii necontrolate/ necontrolabile de autoaparare plecate de la nivelul individului, grupului, etc si ajungand pana la factori de decizie individuali si individualizati

Intr-un studiu social efectuat in Germania anilor 1996 care a avut ca obiect efectele acceptarii/ neacceptarii valorilor sociale ale societatii germane asupra imigratiei (turce in principal) au fost relevate urmatoarele consecinte directe ale politicilor aplicate pana la acel moment de catre statul german anterior si posterior reunificarii Germaniei:

Crearea de enclave in cadrul oraselor germane
Disolutia statului german in enclave acolo unde pana si politistii germani aveau probleme in accesul lor iar Justitia se realiza in principal prin tribunale ilegale de tip religios
Cresterea radicalismului religios (copii erau trimisi la scolile religioase cu predare in limba materna in locul scolilor de de stat cu predare in limba germana)
Scaderea accentuata a nivelului de invatare, cunoastere si folosire de catre emigranti si familiile lor
Cresterea accentuata a criminalitatii in enclave, cu mult peste media generala
Totala ineficienta a programului introdus de statul german de incurajare a repatrierii emigrantilor prin care fiecare emigrant turc care accepta in mod benevol repatrierea oficiala pe baza de accept scris si semnatura, primea suma de 10.000 de marci in conditiile in care declara ca nu va mai reveni in Germania

In pofida faptului ca societatile europene erau mai cultivate, mai educate si dispuneau de capacitati tehnologice superioare celor de tip Islamic in principal, si ca teoretic segregarea digitala ar fi trebuit sa contribuie major cel putin la un raport de mentinere a inferioritatii dpdv informational si informatic in favoarea primelor se constata astazi ca India, Pakistan, China, etc sunt in topul statelor producatoare si consumatoare de sisteme de informatii digitale

Aspectul de analizat in acest caz ar fi modul si bazele cresterii nivelului de cunoastere si folosire a aplicatiilor informatice al celor considerati initial de rang inferior si scaderea aceluiasi nivel in randul societatilor europene initial considerate ca fiind lidere, lucruri ce vin in contradictie cu cateva paradigme celebre deja si anume:

Paradigma prejudecatilor rasiale a lui Abert Memmi – Valorizarea diferentei biologice reale sau imaginare, serveste ca justificare pentru dominarea unei categorii de populatie de catre alta
Paradigma logicii semnelor sociale a lui J Baudrillard – In societatile opulente consumul constituie un semn social. Deci logica satisfacerii trebuintelor este substituita prin logica consumului ostentativ
Paradigma familiei nucleare a lui Talcott Parsons – Dezvoltarea societatii industrial impune mobilitatea populatiei. In acest fel se explica independenta crescuta a familiilor si tendinta de “nuclearizare” a familiei

(Metodica in cercetarea stiintifica pg 69, Autori: Ana Lucia Ristea, Valeriu Ioan Franc, Constanta Popescu, editura Expert 2020)

Analiza respectiva se poate face chiar prin insasi prisma definitiei Societatii informationale – societatea in care:

cel mai important tip de activitate este producerea si consumul de informatie;
INFORMATIA este resursa principala recunoscuta; tehnologiile de baza sunt cele ale informatiilor si comunicatiilor
mediul informational impreuna cu cel social si ecologic reprezinta un mediu de existenta al omului

(pg 34,Tema 2 Concepte si abordari ale managementului securitatii informatiilor in societatea moderna, Managementul securitatii informatiilor Note de curs,autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu Florentina, Raluca Bilcan, Vasile Adrian Camarasan, Editura: Biblioteca Targoviste, 2018)

O posibila explicatei ar fi aceea ca utilizatorii prin import de sisteme si programe de informatii oferite de catre producatorii americani si europeni nu au mai fost nevoiti sa descopere “apa calda” si au trecut direct la exploatare si gasirea breselor de Securitate in sistemul de informatii oferit de agata!

Conditiile obligatorii – conditii cumulative insa! – pentru ca o societate dezvoltata in interiorul unui stat sa fie considerata o societate informationala sunt dupa cum urmeaza:

venit mediu anual pe cap de locuitor sa fie peste 4.000 USD
numarul de angajati in sectorul serviciilor sa depaseasca 50% din populatia activa
numarul de studenti sa depaseasca 50% din numarul populatiei de aceeasi varsta
ponderea cheltuielilor legate de informatie sa fie de minim 35% din volumul total anual de cheltuieli

Implicatia sociala si psihologica a INFORMATIEI asupra individului, grupului de indivizi, etniei, natiunii si societatii unui stat, grup de state, organizatii internationale

Pentru a putea lasa la libera apreciere a cititorilor continutul acestui eseu voi ii voi ruga pe acestia sa accepte a face un exercitiu de parcurgere, intelegere si raspuns al mecanismelor analizate si descrise mai sus prin prezentarea comparativa a urmatoarele cazuri notorii:

Discursul radiodifuzat al Regelui Mihai I al Romaniei prin care el cerea armatei romane incetarea focului si a luptelor contra trupelor sovietice ( in pofida inexistentei vreunui act/protocol/tratatat scris si semnat intre cele doua parti) versus Discursul radiodifuzat al Regelui Angliei George al VI-lea prin care acesta declansa al doilea Razboi Mondial ( in baza unor tratate si conventii scrise si semnate dar pana atunci incalcate de ambele parti)
Anuntul radiodifuzat al lui Franklin Delano Roosvelt, presedintele statelor Unite ale Americii, de intrare in al doilea razboi mondial a SUA versus anuntul radiodifuzat al lu Harry S Truman, urmatorul presedintele statelor Unite ale Americii, referitor la lansarea primei bombe atomice
Publicarea benevola a arhitecturii computerului construit de firma americana IBM versus efectul mondial al acestui act
Eliminarea conceptului national romanesc de tip “Servesc Patria!” din cadrul mecanismelor proprii de culegere de informatii versus eliminarea pedepsei capitale pentru infractiuni ce tin de siguranta nationala in baza anticului “Quae est for sale “(“Totul este de vanzare!”)

Raspunsul fiecaruia dintre cititori la propunerea ce vizeaza cele patru cazuri de mai sus va putea fi unul personal prin care isi va lamuri propriile imagini si intelegeri asupra eseului intrucat nu mai exista capacitate de interventie in sensul modificarii actelor respective, efectele lor au schimbat istoria dar unii dintre cititori poate fi in mod personal posesor al unor informatii protejate legate de ele! In acest fel vom verifica personal daca raspunsul la o intrebare este purtator sau nu de informatie?

Dogmatic se considera ca doar in masura in care reduce din aria incertitudinii pe care intrebarea o configureaza, raspunsul la o intrebare este purtator sau nu de informatie desi poate ca Danton ar fi putut comenta cu al sau citat “Nu iti iei tara pe talpile pantofilor “!

PROTECTIA INFORMATIEI IN MANGEMENTUL SECURITATII INFORMATIEI

Acest subiect este nascut odata cu insasi INFORMATIA si de aceea este la fel de important ca si INFORMATIA insasi! Exemplul dat de modul in care o informatie vitala pentru crestini secretul fortei lui Samson arata cat de usor se poate pierde o informatie! Deasemenea modul in care a fost imprastiat secretul urechilor lungi ale regelui antic Midas arata cat de repede se poate raspandi o informatie!

Spuneam mai devreme ca:“In pari cauza, melior est causa possidentis!” (In situatii similare, mai buna este situatia celui care poseda!) completand prin contrazicere celebra sintagma a INFORMATIEI care spune ca “cel mai puternic este cel care are informatia” cu “cel mai puternic este cel care stocheaza informatia!” Nu este cel mai puternic cel care are INFORMATIA pentru ca el poate sa nu o foloseasca in acel moment, se poate ingreuna cu prea multe informatii deodata, etc in vreme ce “SEIFUL” va stoca si pune la dispozitie INFORMATIA ori de cate ori este solicitat, este nevoie, etc in plus el putand poate si date comparative cu privire la aceeasi INFORMATIE! (“m-am fript cu apa fierbinte de la acelasi robinet de doua ori la rand! Prima data mai tare a doua oara mai putin.”)

De aici se desprind cateva directii principale si anume

Protectia sursei ce genereaza INFORMATIA
Protectia sursei cod adica INFORMATIA insasi
Protectia primului colector si a analizatorilor primari, secundari, majori sau minori
Protectia deciziei luate in baza INFORMATIEI
Protectia transmiterii deciziei
Protectia stocarii INFORMATIEI

Daca pana acum ceva timp in urma se credea ca sectionarea unui neuron va stopa definitiv functionarea lui noile cercetari medicale arata ca exista o capacitate de regenerare a neuronului iar acest lucru demonstreaza ca mitul ireversibilitatii pierderii unei INFORMATII protejate sau nu se apropie de final!

De aceea constructia si functionarea sistemului de masuri de securitate au in vedere contracararea riscurilor la adresa informatiilor si a sistemelor in cadrul carora sunt vehiculate si gestionate dar in special asupra “SEIFULUI” unde sunt ele pastrate.

In mod normal cresterea numarului si intensitatii riscurilor si amenintarilor conduce in mod automat la cresterea sensibilitatii sistemului insusi, pe toate palierele lui (plecand in general de sus in jos) fata de acestea si la aparitia pe baza de consecinta a:

Disfunctiilor functionale in fapt usoare tulburari ale sistemului vizat, ele nefiind in mod curent obiectul unor decizii de raspuns ferme. Acest lucru, lipsa unei decizii ferme, se bazeaza pe principiul fizic care spune ca “orice sistem in echilibru odata perturbat va tinde de a reveni la starea initiala”
Vulnerabilitatilor individuale sau sistemice care joaca rolul de markeri ce indica punctele slabe ale sistemului de referinta! Ele se constituie in reale brese de securitate a INFORMATIEI ce pot fi exploatate de indata ce exista conjunctura favorabila

FORMULAREA COGNITIVA A BAZEI DE PLECARE A SUBIECTULUI sau “AB JOVE PRINCIPIUM” (“Sa incepem cu Jupiter!” – I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p.17)

In intocmirea acestui eseu s-a impus inca de la inceput formularea urmatoarelor intrebari

Exista noi teorii legate de INFORMATIE si managementul securitatii ei?
Ce aduc aceste noi teorii in plus fata de cele vechi?
Care sunt diferentele dintre vechile si noile teorii, diferente care sa faca valabile teoriile ca si existenta si fara a fi considerate simple dezvoltari ale vechilor teorii?
Cum se poate proba o noua teorie in sine in cadrul unui exemplu?
Ce mijloace de analiza aduc noile teorii?
Cum reactioneaza societatea informationala la noile teorii
Cum contribuie noile teorii la progresul INFORMATIEI?
Ce aduce eseul in sine pentru specialist si ce anume pentru nespecialist?
Care este valoarea de integrare a noii teorii in lumea informatiilor?
Care este aplicabilitatea in din punct de vedere economic si social a acestei teorii?
Cine si cum stabileste nivelul de interelationare al acestei teorii cu restul “lumii”?

METODE DE CERCETARE FOLOSITE

In cadrul activitatii legate de acest capitol mal lucrarii am folosit ca mijloc de baza Metodica in cercetarea stiintifica – Autori: Ana Lucia Ristea, Valeriu Ioan Franc, Constanta Popescu, editura Expert 2020

Documentarea denumita si “Invatarea stiintifica” (Raboaca si Ciucur, 2003, pg 81) prin cele trei faze ale ei:

Documentare bibliografica respectiv culegerea si selectarea surselor
Documentare directa conform celor patru etape clasice (Raboaca si Ciucur, 2003, pg 108-111)
Consultarea specialistilor

In cee ace priveste citarea bibliografica am folosit ambele sisteme, “Sistemul Umberto Eco” si “Sistemul Harvard”

CONCLUZII

In baza teoriilor prezentate in raport cu subiectul principal al temei de cerectare se desprind urmatoarele concluzii:

INFORMATIA a fost, este si va fi cheia existentei vietii pe Pamant
INFORMATIA este baza existentei societatii informationale
INFORMATIA primara sau codul sursa este cea de la care se pleaca dar ea sufera pe parcursul intregului ei drum modificari diverse
INFORMATIA este o variabila unui sistem care depinde ori este constransa de o alta variabila
Marimea, felul, modul, etc in care se produce modificarea INFORMATIE sunt relativ cuantificabile
Suprapunerea teoriilor neuronale cu cea nodala conduce la o alta valenta a culegerii, constructiei, transportului, analizei, stocarii si destocarii INFORMATIEI
Puterea nu mai apartine celui ce detine INFORMATIA ci a ce lui ce o poate stoca si folosi nelimitat
INFORMATIA nu se mai poate pierde/distruge total ci se poate recupera dar recuperarea se face pe o informatie deja modificata fata de codul sursa
Managementul securitatii INFORMATIILOR este pe cale sa devina oficial o stiinta de sine statatoare cu:

– un grad inalt de complexitate
– baze teoretice si practice multiple
– o constructie total aparte fata de restul segmentelor managementului general
– interdisciplinaritati multiple
– personal de inalta calificare hiperspecializat
– un mare necesar si potential material, uman, tehnologic si psihologic
– un consum foarte mare de resurse umane, financiare, etc.

REFERINTE

Bibliografie selectiva:

Managementul securitatii informatiilor – Note de curs,

Autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu, Florentina Raluca Bilcan, Vasile Adrian Camarasan, Editura: Biblioteca Targoviste, 2018)

Elemente de managementul resurselor umane – Repere teoretice fundamentale si aplicatii,

Autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu, Florentina Raluca Bilcan, Delia Mioara Popescu Editura: Biblioteca Targoviste, 2019)

Elemente de management general – Repere teoretice fundamentale si aplicatii

Autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu, Florentina Raluca Bilcan, Delia Mioara Popescu Editura: Biblioteca Targoviste, 2019)

Instrumente si mecanisme privind managementul informatiilor clasificate – De la teorie la practica:

Autori: Marius Petrescu, Anca-Gabriela Petrescu, Florentina Raluca Bilcan, Vasile Adrian Camarasan, Editura: Biblioteca Targoviste, 2017)

Metodica in cercetarea stiintifica

Autori: Ana Lucia Ristea, Valeriu Ioan Franc, Constanta Popescu, editura Expert 2020

Drept Constitutional si institutii politice – Curs sinteza,

Autor: Cristian Ionescu, Editura Hamangiu 2012

Tratat de drept constitutional contemporan
Autor: Cristian Ionescu editura C.H. Beck 2008
Noul Cod Penal – Noul Cod de Procedura Penala
Editie ingrijita si adnotata Tudorel Toader, Editura Hamangiu 2015
Teoria Generala a dreptului

Autor: Momcilo Luburici

DEX Dictionar explicative al limbii romane

Editura Academiei Romane 1975

Istoria Logicii

Autor Anton Dumitrescu – Edidutra Academiei 1975

Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate
Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei
Legea 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public
Diplomatia Henry Kissinger

Autor: Henry Kissinger-1994, Traducere: Mircea Stefancu si Radu Paraschivescu Editura BIC ALL

Armele lui Krupp

Autor: William Manchester, Editura Politica 1973

Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Treaty of Nice amending the Treaty on European Union, the Treaties establishing the European Communities and certain related acts, signed at Nice, 26 February 2001 – Contents
Official Journal C 080, 10/03/2001 P. 0001 – 0087
TREATY OF AMSTERDAM AMENDING THE TREATY ON EUROPEAN UNION, THE TREATIES ESTABLISHING THE EUROPEAN COMMUNITIES AND CERTAIN RELATED ACTS
TREATY ON EUROPEAN UNION
Tratat de Neurologie – Capit 2 Analiza statistco-matematica in neurologie si neurochirurgie, Cap. 3 Principii si metode de modelare matematica a sistemului osos

Autor Constantin Arseni, Editura Medicala 1979

Anatomia omului

Autor: Victor Papilian, editura Academiei

Protectia europeana si internationala a drepturilor omului

Autor: Titus Corlatean, editura Universul juridic, 2015

Mic Dictionar Enciclopedic Roman – Editura Stiintifica si enciclopedica 1978
De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul lor istoric,

Autor: Francois Bluche, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000