Traian Băsescu îi ia apărarea fostului șef al DNA, Daniel Morar, în urma autodenunțului depus zilele trecute de “martorul” Florin Mihai Ghiulbenghian, fostul președinte acuzând actuala conducere a DNA – adică pe Laura Codruța Kovesi – că ”prin tăcere, confirmă că i-a instruit pe delatori”.
SECUNDA a disecat autodenunțul lui Ghiulbenghian și, luând în considerare că acesta este anchetat într-o altă cauză penală, constată că gestul său sună al dracului de clar a negociere cu procurorii DNA.
Mai întâi, ex-președintele Traian Băsescu a scris într-o postare pe Facebook:
”Astăzi, vârfuri ale instituţiilor de forţă, cu concursul gălăgios al acoperiţilor din presă şi al unor harnici delatori, încearcă să îl discrediteze pe fostul şef DNA, Daniel Morar, deşi este omul care a făcut din penibilul PNA o instituţie puternică şi eficientă, dar în acelaşi timp independentă de politic, SRI sau Poliţie.
Morar este atacat din două motive.
Primul, pentru că de la înălţimea funcţiei de judecător CCR a îndrăznit să corecteze derapajele de la Constituţie ale instituţiilor de forţă.
Al doilea motiv este că oameni mari, doar la stat, nu şi la sfat, din păcate, au vanitatea deşartă să se spună că anticorupţia a început cu ei în 2015. Deşi ei sunt în funcţii din 2006!!!
Ca urmare, tot ce s-a făcut înainte trebuie discreditat, iar istoria rescrisă.
De mai bine de o săptămână se ştia că se încearcă scoaterea lui Daniel Morar din CCR, pe modelul Greblă. Cum lui nu i-au găsit capre, i-au produs doar delatori.
Oare de aceea sunt delatorii astăzi protejati de DNA?
P.S. Exemple: Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dragoş Dobrescu, mafioţi cărora DNA le-a lăsat sutele de milioane în conturi, casele de la Monaco, avioanele private, plus libertatea, la schimb cu denunţuri pe placul procurorilor”.
Apoi, fostul președinte Băsescu revine cu o postare pe acest subiect:
”DNA confirmă prin tăcere că i-a instruit pe delatori.
Fosta noră a domnului Măgureanu, alături de un oarecare Ghiunbenchian, a umplut televiziunile cu conţinutul unor delaţiuni pe care le-au livrat sub formă de denunţ şi la DNA.
Din aceste denunţuri aflu că am făcut trafic de influenţă la Daniel Morar pentru a-l proteja pe Crin Antonescu sau că am ştiut despre uciderea lui Marta sau că Dragoş Dobrescu şi Walter au finanţat campania mea electorală. Toate sunt minciuni, dar nu asta este problema mea şi a noastră.
Marea problemă este că cei doi spun public despre faptul că procurorii DNA le-au recomandat să facă publice denunţurile, în timp ce DNA, atît de grijulie cu propria imagine, nu dezminte că i-ar fi instruit pe delatori să-şi facă publice minciunile”.
Supărarea lui Morar, veche de 3 ani
Să amintim că Daniel Morar a fost numit de președintele Traian Băsescu judecător la Curtea Constituțională în 23 martie 2013, după ce acesta a deținut două mandate de câte 3 ani în funcția de procuror-șef al DNA, plus 4 delegări de câte 6 luni – din ultima numai 2 luni, deoarece a fost numit procuror general interimar al României după expirarea celui de-al doilea mandatul al Laurei Codruța Kovesi în această funcție.
În total, Morar a fost şeful DNA timp de 7 ani și 2 luni (din 12 august 2005 până în 2 octombrie 2012) și timp de 6 luni procuror general interimar (din 2 octombrie 2012 până în 5 aprilie 2013).
El s-a retras din funcție supărat pe Băsescu, după ce acesta semnase decretul de numire a lui Morar judecător la CCR începând cu 9 iunie 2013 dar ceruse public o părere Curții Constituționale cu privire la o nouă detașare al lui Morar, de două luni, la Parchetul General, de data aceasta ca prim-adjunct al Procurorului General (care, de fapt nu exista, așa că tot el era șef). Declarația lui Băsescu a venit după ce premierul Victor Ponta a comentat că este ilegală o nouă detașare.
Oful, Kovesi
Aşadar, Daniel Morar dobândise suficientă experiență la DNA după mandatul catastrofal al antecesorului său Ioan Amarie (care a condus din 2002 până în 2005 instituția numită la acea vreme PNA), motiv să declare într-o emisiune la România TV, în seara dinaintea retragerii sale de la interimatul șefiei Parchetului General, că ”în fruntea DNA ar trebui pus un procuror care să aibă experienţă în anticorupţie”. Adică nu Kovesi.
Declarația lui Daniel Morar a determinat a doua zi 97 de procurori din totalul de 124 ai DNA să semneze o scrisoare către CSM prin care au cerut şi ei acest lucru.
Mai pe românește, procurorii anticorupţie s-au revoltat împotriva înţelegerii politice dintre Băsescu şi Ponta asupra numirii lui Kovesi în fruntea DNA.
Numire politică
„Respectarea principială a transparenţei procedurii, precum şi a unor standarde de criterii şi exigenţe în privinţa selecţiei şi numirii în funcţiile de conducere la DNA, a unor persoane cu experienţă şi rezultate în lupta anticorupţie, este în deplină concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene”, au precizat procurorii DNA în scrisoare.
Astfel, trocul politic dintre Băsescu și Ponta privind numirea lui Kovesi în fruntea DNA îl are ca autor pe Traian Băsescu. Cu un singur reproș făcut public – nesoluționarea Dosarului Revoluției -, el a ținut cu dinții ca Laura Codruţa Kovesi să devină șefa DNA. Băsescu nu a spus niciun cuvânt despre lipsa de experiență a lui Kovesi în anticorupție, respingând propunerea procurorilor DNA – e drept, subalternii lui Morar, mare parte dintre ei fiind dați afară apoi de Kovesi – de a se organiza proceduri de numire transparente, la care să poată participa și alți candidați.
Reînvestire cu încălcarea procedurilor
Iar istoria se repetă acum: Kovesi este reînvestită în funcție, până în anul 2019, fără respectarea procedurilor: ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat încă din 19 februarie că o va propune pentru un nou mandat, iar la bilanțul DNA din 25 februarie, a făcut acest anunț chiar în discursul său ținut la Cercul Nilitar Național.
După aceea, calendarul procedurilor a fost aprobat de CSM doar de ochii lumii. Nu s-a deschis, practic, șansa depunerii și altor candidaturi – dar nici n-ar fi îndrăznit nimeni. Singurul care a comentat a fost Călin Popescu Tăriceanu, președintele senatului.
“În ceea ce priveşte declaraţia doamnei Prună, rămân foarte surprins. Legea ce spune? Că trebuie făcută o procedură de selecţie, care presupune depunerea unor candidaturi, deci a unor dosare de intenţie din partea unor procurori, analiza acestora şi, în final, evaluarea şi desemnarea unei propuneri, pentru că ministrul propune. Nu am auzit aşa ceva, deci doamna Prună, în calitate de ministru al Justiţiei, încalcă, cu bună ştiinţă, legea şi anunţă, într-o şedinţă festivă, desemnarea, ca un fel de încununare a activităţii. Sigur că, bazându-ne pe cifre, DNA are nişte succese, nişte rezultate indiscutabile, dar nu se procedează aşa, conform legii. Şi cred că lucrul acesta trebuie subliniat şi probabil că domnul prim-ministru trebuia să o tragă de mânecă pe doamna ministru al Justiţiei”, a spus Tăriceanu.
SECUNDA atrăgea atenția încă din decembrie că În contextul NATO + UE, DNA nu mai este o afacere de justiție pură, ci o mână într-un joc de poker .
Bătălia pe bilanțuri
Evident că n-ar fi avut nimeni vreo șansă în fața Laurei Codruța Kovesi. O califică din plin rezultatele bilanțului activității DNA pe anul 2014 și pe anul 2015.
Anul 2013 nu se pune deoarece Kovesi fusese instalată de doar câteva luni la butoane, rezultatele pe care le-a prezentat la bilanț aparținându-le oamenilor lui Daniel Morar, din care acum au rămas prea puțini sub comanda ei.
Iată și rezultatele activității DNA din anul 2011 – vezi AICI – și 2012 – vezi AICI.
Batista pe țambal cu NUP-urile
Despre un singur lucru se feresc șefii parchetelor – indiferent că sunt DNA, PÎCCJ sau DIICOT – să vorbească: soluționarea dosarelor prin NUP.
Anul trecut, din totalul de 1.832.463 dosare penale înregistrate la parchetele din țară (cu tot cu ”vedetele” DNA, DIICOT și Parchetul General) au fost soluționate 644.391 dosare dar – atenție! – 601.642 prin Neînceperea Urmăririi Penale (NUP) și numai 42.749 cu rechizitoriu, adică trimise în instanță spre judecare. Bilanțul activității Ministerului Public pe 2015 este relevant.
Dosarele EADS și Microsoft, în stagnare
Dincolo de spectacolul mediatic de la ușa DNA, Kovesi are două mari restanțe. Dosarul Microsoft – nu cel disjuns, ci dosarul-mamă, cu cei 9 miniștri acuzați de luare de mită și spălare de bani în septembrie 2014 – nu se mai știe nimic. Doar unul dintre inculpați, Gabriel Sandu, a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță la 2 ani de închisoare cu executare.
Ceilalți șpăgari sunt: Ecaterina Andronescu (care a primit aviz de la Senat pentru începerea urmăririi penale), Șerban Mihăilescu zis Miki Șpagă, Dan Nica, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Daniel Funeriu, Valerian Vreme și Adriana Țicău.
De un an și jumătate cercetările stagnează. Să înțelegem că aceștia au colaborat cu anchetatorii și au fost salvați după ce au depus denunțuri?
În urmă cu aproape un an, Laura Codruța Kovesi spunea, în emisiunea „După 20 de ani” de la PROTV, că mult aşteptatele rezultate ale cercetărilor din dosarele „Microsoft” şi „EADS” nu vor întârzia:
„Dacă vreţi să folosesc expresia dumneavoastră, EADS va fi detonat în acest an (2015 – n.r.) (…). Este posibil ca în aceste dosare (Microsoft, EADS – n.r.) o parte a anchetei să se finalizeze, după care dosarul să fie disjuns, la fel cum s-a întâmplat și până în prezent (…) În dosarul Microsoft se lucrează în continuare, se administrează probe, avem audieri aproape săptămânal în acest dosar, avem comisii rogatorii în curs, deci este un dosar în care se lucrează”.
Despre spectaculosul dosar EADS, şefa DNA a spus că se fac în continuare audieri şi verificări de documente:
„Și în dosarul EADS se lucrează; se lucrează ritmic, avem audieri, avem cereri de asistenţă judiciară internaţională, sunt foarte multe comisii rogatorii care sunt dispuse în dosar, sunt foarte multe audieri care se fac şi sa făcut până în prezent, se verifică documente”.
Nici până în acest moment nu s-au finalizat aceste dosare, iar cauza disjunsă din dosarul Microsoft, în care procurorii DNA au cerut recuperarea unui prejudiciu mai mic decât au declarat inculpații că au furat, se confundă deja, în mentalul public, cu marele dosar Microsoft. Vezi aici ce pedepse au primit Pinalti, Gabriel Sandu, NIRO și Cocoș.
Băsescu: Mafiotul denunţător este astăzi regele DNA
Despre recuperarea banilor furați constatăm cu toții derapajele – inclusiv al ANAF, care are de recuperat peste 310 milioane de euro în urma unor sentințe definitive.
Băsescu a avut o remarcă după sentința instanței de fond în dosarul Microsoft disjuns din dosarul-mamă: “În acest moment, în România, un mafiot care fură banii statului are posibilitatea să denunţe un politician şi să rămână liber şi cu banii la el” .
Iată întreaga postare a fostului președinte Traian Băsescu de pe Facebook:
”Mafiotul denunţător este astăzi regele DNA. Când i se pare că este în dificultate, el alege să se spovedească, la înţelegere cu procurorul. Procurorul vrea DOAR să audă un nume de politician. Iar mafiotul i-l livrează, adevărat sau nu, pentru că astfel rămâne liber şi cu banii furaţi, ba chiar fără nicio acuzaţie.( vezi mafioţi turnători notorii: Dinu Pescariu, Claudiu Florică, Dragoş Dobrescu).
Sunt de acord că denunţătorii pot avea anumite beneficii legate de libertate. Dar a-i scuti de orice pedeapsă şi de returnarea banilor furaţi către stat este o mare ticăloşie. Contrar celor trâmbiţate de doamna Kovesi, înţelegerile făcute cu mafioţi de tip Pescariu, Florică, Dobrescu arată că obiectivul DNA nu este recuperarea banilor de către stat, ci preluarea puterii prin atârnarea scalpurilor de politicieni. puse la cingătoare.
Este adevărat că mafioţii au dat politicienilor bani din care aceştia au cumpărat în campanii electorale pui, ulei, mici, geci, pixuri, găleţi etc. Este adevărat că aşa a fost până acum politicianul şi aşa a fost electoratul.
Dar mafiotul? El are în continuare vilă la Monaco, avion privat, face vacanţe de sute de mii de euro şi are sute de milioane în conturi.
În timp ce politicianul are cătuşe, procurorul are glorie, iar cetăţeanul a rămas tot sărac…
Dacă DNA vrea glorie, trebuie să ceară prin instanţă şi recuperarea banilor de la mafioţii liberi. Altfel, este doar un spectacol cu politicieni şi cătuşe, dar fără banii furaţi”.
Regrete târzii
Dacă Traian Băsescu regretă că a numit-o prin troc politic pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA și pe Tiberu Nițu procuror general acum e târziu. Nițu și-a dovedit ”calitățile” cu asupra de măsură. Evident că Daniel Morar ar fi fost un procuror general mai bun. Însă Traian Băsescu a preferat să bată palma cu Victor Ponta.
Kovesi a obținut rezultate – chiar dacă succesul în marile dosare, începând cu ”Trofeul Calității” – Adrian Năstase, este pe munca oamenilor lui Morar, care le-au instrumentat și trimis în judecată. Vom vedea dacă și dosarul fostului premier Victor Ponta va avea același succes. După reînvestirea în funcție, Laura Codruța Kovesi are șansa ca, mult mai relaxată, să-și dovedească performanțele. Vom vedea însă dacă retezarea cordonului ombilical dintre DNA și SRI – cu mâna lui Morar – va duce la condamnări spectaculoase în justiție.
Război DNA – CCR
Acum, lupta se duce între Morar și Kovesi. El mai are 6 ani de mandat la CCR, ea – doar 3 ani la DNA. Pe de altă parte, anul acesta îi expiră mandatul de 9 ani lui Augustin Zegrean, și odată cu el rămâne vacantă funcția de președinte al CCR.
Totodată, 3 membri ai CCR vor fi înlocuiți (Zegrean, numit de președintele Băsescu, Tudorel Toader, numit de liberali din partea Camerei Deputaților, și Valentin-Zoltan Puskas, numit de Senat), după ce li se termină mandatul pentru care au fost învestiți în 2007.
Vor rămâne din garda veche 6 judecători: 3 numiți în 2010 – Petre Lăzăroiu, de preşedintele Băsescu, un post liber după suspendarea din funcție a lui Toni Greblă, numit de Senat în decembrie 2013 și prins în lațul DNA în martie 2015, şi Mircea Ştefan Minea, desemnat de Camera Deputaţilor- și 3 numiți în 2013 – Daniel Morar, Mona Pivniceru și valer Dorneanu.
Este de așteptat ca Morar să țintească funcția de președinte al CCR. Iar prin manevra cu interceptările, a făcut un imens serviciu atât PSD, cât și PNL, partide care își văd tocați baronii locali și parlamentarii în malaxorul procurorilor anticorupție. Unele surse spun că vor fi scoase de la naftalină dosare de la DNA ținute la sertar de Morar. Kovesi va trebui însă să justifice de ce nu a continuat cercetările. Oricum, va curge sânge.
